Occidentul prefera despagubirea pacientului, nu pedepsirea medicului. La noi, culpa medicala naste procese interminabile fara efecte pentru cei vatamati
Incheierea unor astfel de asigurari a devenit practica in lumea medicala romanesca de aproximativ patru ani, desi o lege in acest sens exista inca din 1995. Daca in cazul asigurarilor auto, spre exemplu, lucrurile sunt clare, pentru malpraxis nici asiguratorii nu au reguli precise. In cazul medicilor nu exista un calcul foarte precis care sa prevada cat este despagubirea pentru un ochi, pentru o mana sau pentru uitatul vreunei pense in abdomenul pacientului. Reclamantul unui astfel de caz se confrunta cu procedura greoaie din instantele romanesti, cu Colegiul Medicilor, o casta care foarte greu accepta culpele medicale si nu in ultimul rand cu avocatii specializati pe aceasta tema. Si din aceste motive, firmele de asigurari pana acum doar au incasat banii fara a fi nevoite sa si plateasca pentru malpraxis. In statele europene, acolo unde exista obligativitate, prima de asigurare este platita de organisme ale statutului. Majoritatea tarilor din Vest nu au o legislatie speciala pentru cazurile de malpraxis medical, fiind aplicate insa prevederile Codului Civil sau Penal. In Occident nu toti medicii sunt obligati sa plateasca aceasta taxa de asigurare pentru malpraxis. In general, occidentalii prefera sa se ocupe mai mult de despagubirea pacientului, decat de "pedepsirea" cadrelor medicale care au gresit.