Domnul Costel Cotineata murea de curiozitate sa-si vada dosarul de la CNSAS.

In acelasi timp, ii era groaza de ce avea sa gaseasca in el. Domnul Cotineata fusese profesor de sport si lucru manual la o scoala ajutatoare, dar faima si-o castigase cu bancurile despre Ceausescu. Dupa felul in care radeau vecinii, colegii si cunoscutii la bancurile sale politice,cu gura pana la urechi sau scremut si din politete, domnul Cotineata stia cine avea simtul umorului si cine era turnator la Securitate. Domnul Cotineata se astepta sa fie ridicat de la o zi la alta pentru bancurile cu tovarasul si tovarasa. Totusi, a scapat. In chip ciudat, a inceput sa aiba cosmaruri, pentru ceea ce ar fi putut sa pateasca, abia dupa revolutie, cand nu mai avea nici un motiv sa se teama. Poate si pentru ca nimeni nu-i mai asculta bancurile. Dupa o noapte chinuita, in care a visat ca fusese turnat de toti locatarii din bloc, Costel Cotineata a depus o cerere la CNSAS si s-a pregatit sufleteste pentru ce era mai rau. Se uita lung si trist in ochii vecinilor, ca si cum ar fi vrut sa le spuna: Eu macar am riscat, am luptat cum m-a dus pe mine capul cu dictatura, pe cand voi ati asteptat ca niste popandai si n-ati miscat un deget. Iar acum o sa aflu care mi-a vrut raul.

Tot imaginandu-si momentul in care urma sa fie chemat sa-si vada dosarul, Costel Cotineata era incercat de tot felul de sentimente, de la nevoia de razbunare la iertare. Astfel ca atunci cand postasul i-a adus plicul de la CNSAS, nu mai era in stare de nici o reactie. L-a deschis, ca si cum nu-i era adresat lui, ci unui strain purtand acelasi nume. In scrisoare i se comunica, in cateva propozitii simple, protocolare,
ca n-avea dosar la Securitate.

Citeste si:

Domnule Cotineata - l-a lamurit la telefon purtatorul de cuvant al Consiliului - va rog, nu mai insistati, ca nu exista un dosar Cotineata. Daa€™ de ce n-am dosar?, a staruit Costel Cotineata, iritat ca orice om care descoperea ca i se refuzase un drept. Stiu si eu de ce?, a raspuns plictisit functionarul, nu aveti si gata. Nu are chiar toata lumea dosare. Eu nu sunt un oarecare, eu am infruntat regimul - a explodat Cotineata - lasa€™ ca va cunosc eu! Ne ascundeti adevarul. Am suferit, m-am expus, am riscat, iar voi imi distrugeti dosarul! Ei bine, lucrurile n-or sa se opreasca aici. Am sa lupt in continuare, o sa vedeti voi cine-i Cotineata!

Zile de-a randul, Costel Cotineata nu a facut altceva decat sa le explice vecinilor si cunoscutilor ce nemernici erau cei de la CNSAS, cum il impiedicau ei sa-si vada dosarul de erou si cat rau ii putea provoca acest lucru unui om cu un trecut fara pata, de luptator. Vreau sa stiu macar pentru ce m-am sacrificat - le zicea el vecinilor si prietenilor mai grabiti, vadit stanjeniti ca erau opriti din treburi, ca sa li se spuna povesti despre Securitate. Cei mai multi insa, dupa ce-l ascultau, dadeau din cap intr-un fel ce putea sa insemne orice, si aprobare, si neincredere, dar dupa ce se departau se porneau pe bombanit: Nenorocitul asta de turnator, Cotineata! Uite ca nu se astampara. Numai de provocari se tine!