Dan CIACHIR: Hrana dupa fire

In rugaciunea de multumire rostita la sfarsitul mesei de seara se spune: "Veselitu-ne-ai pe noi, Doamne, intru fapturile Tale si intru lucrul mainilor Tale ne-am bucurat. Insemnatu-s-a peste noi lumina fetii Tale, Doamne. Dat-ai veselie in inima noastra din rodul graului, al vinului si al untului-de-lemn, ce s-au inmultit..."
A manca este asadar un act de bucurie pentru crestin, chiar daca ascetii reduc la minimum cantitatea de hrana ingerata. A manca firesc, echilibrat, tine de constitutia omului pamantesc. La o intrebare din Pateric, daca se cuvine sa manance calugarii carne, raspunsul este: "Mai bine sa manance carne, decat carnea fratilor". Ceea ce vrea sa spuna ca este preferabil sa se implineasca o nevoie sau o neputinta a trupului decat sa se comita un pacat - clevetirea, barfirea...
In Sfanta Cuminecatura, Domnul ne este dat ca hrana spirituala sub aspect material. Impartasania intareste nu numai sufletul, ci si trupul omului. Potrivit unei randuieli stricte a Bisericii, vinul de impartasanie trebuie sa fie unul curat, natural, strain de orice ingerinta chimica, iar painea trebuie sa fie din aluat dospit. In aceste precepte se reflecta simbolic organicismul alimentar ortodox si tot in ele isi are obarsia.
Dumnezeu a creat pentru om o lume, un cadru anume, care si dupa consumarea pacatului stramosesc si-a pastrat frumusetea si prospetimea. Mai mult: nu numai omul a fost restaurat prin Intrupare si Inviere, ci si Cosmosul. In mandria sa neinteleapta, omul a cautat sa modifice cadrul care i-a fost daruit, sa-l "ajusteze". Nu intamplator marxismul, ideologie marturisit potrivnica lui Dumnezeu, a facut o profesiune de credinta din "transformarea naturii".
Exista progres tehnic si Sfantul Grigore Palama arata inca din secolul al XIV-lea ca Dumnezeu a lasat oamenilor sa descopere bogatiile pamantului ca sa le valorifice in folosul lor. A exploata zacamintele de petrol sau straturile de carbune este insa cu totul altceva decat a voi sa muti muntii din loc stricand astfel echilibrul, sfant si totodata rational, al Creatiei. Ca si in episodul Turnului Babel, omul modern si indeosebi cel contemporan a incercat sa "creeze" o lume paralela. Si nu a reusit altceva, prin excesele sale "transformiste", decat s-o mutileze si s-o intineze pe cea autentica, fireasca. Ecologistii zilelor noastre ii panseaza ranile.
Acelasi om ametit de orgoliul sau transformist a crezut si s-a mandrit cu lucrul acesta, ca va obtine o noua hrana prin mijloace artificiale. Era nostalgia, evidenta si ea in marxism, a prefacerii pietrelor in paini. Realitatile si consecintele l-au smerit pe omul modern si sub acest aspect. Suspinul si amaraciunea ecologica merg azi mana in mana cu esecul alimentatiei impure, industrializate, artificioase, guvernate de o chimie anorganica. Societatea redescopera, pocaita, alimentele curate. Firescul nutritiei a devenit un lux, deoarece pieptul orataniei crescute in libertatea ograzii si hranita cu boabe a ajuns sa coste de cateva ori mai mult carnea pseudo-gainii de la Avicola. Carnea sporita cantitativ prin manopere industriale, ca si vinurile obtinute din apa, spirt si zahar perforeaza stomacul omului contemporan, ii aduc in trup cancerul ori ciroza si adesea ii clatina mintea.
Imi amintesc cu placere de alimentele curate, implicit sanatoase, pe care le-am gasit in manastirile noastre. La sfarsitul mesei puteai rosti cu convingere si din toata inima rugaciunea din care am citat initial. Pentru ca nu orice fel de hrana alimentara aduce omului bucurie. Biserica noastra a binecuvantat si a practicat totdeauna alimentatia organica, sau - in termenii consacrati astazi - "ecologica". Adica alimentatia dupa fire.
Firescul, normalitatea nu au legatura cu opozitiile dialectice traditie/modernitate. In mod eronat si pagubitor, firescul - adica binele natural - este tratat drept "traditionalism". Imi amintesc ca in urma cu vreo doi ani, cu prilejul unui simpozion "Medicii si Biserica", am ascultat cu luare aminte cuvantul unei doamne, medic nutritionist. Spunea ca aceia care vor sa evite obezitatea, sa se fereasca, printr-o alimentatie corecta, de boli si neajunsuri trupesti, nu au nevoie de complicate si costisitoare politici dietetice, intrucat acestea nu fac decat sa recomande aceleasi prescriptii continute in Levitic. Adica intr-un text vechi de circa trei milenii...

---

Despre autor: