Dezvaluirile facute in editia de luni a cotidianului Jurnalul National de catre Liviu Turcu readuc in discutie posibila colaborare a unor politicieni cu fostele structuri ale Securitatii si ineficienta CNSAS. Lista lui Turcu publicata de Jurnalul National, cu cei 11 politicieni romani care ar figura in fondul informativ al unor unitati din fostul Departament al Securitatii Statului, nu este sustinuta de probe, chiar daca despre doua persoane care apar in respectiva lista (Mircea Cosea si Serban Mihailescu), CNSAS a precizat ca au fost ofiteri acoperiti.
In aceste conditii, se dovedeste ca certificatele de buna purtare eliberate de CNSAS pot fi atacate oricand de viitoare dezvaluiri in genul celor facute de Liviu Turcu. Cu atat mai mult ar fi necesara publicarea pe Internet a tuturor dosarelor aflate in arhiva CNSAS si desecretizarea dosarelor liderilor politici si formatorilor de opinie care se gasesc in arhivele secretizate ale serviciilor de informatii.
Dezvaluirile lui Liviu Turcu vin la putin timp dupa o alta analiza a acestuia, publicata tot de Jurnalul National, in care fostul ofiter de informatii spunea ca Varujan Vosganian ar fi fost colaborator al Securitatii, fiind recrutat de unul dintre subordonatii lui. Nici la momentul respectiv, Turcu nu si-a sustinut afirmatiile cu probe. Acest lucru nu inseamna automat ca cele spuse de Liviu Turcu nu ar fi adevarate. Chiar daca toate serviciile actuale de informatii din Romania au raspuns CNSAS ca anumite persoane (despre care Turcu sustine ca au avut tangenta cu fosta Securitate, nu au dosar de retea sau de urmarit) asta nu exclude definitiv existenta unor documente aflate in arhiva SRI, SIE sau a MApN. Este posibil ca acestea sa nu fi fost inca desecretizate sau respectivele dosare sa fi fost distruse. (D.S.S.)
Lista celor unsprezece
Lista lui Turcu, asa cum a aparut in Jurnalul National, cuprinde urmatoarele nume : Adrian Nastase, deputat PSD: fond informativ la nivelul UM 0625, UM 0195, UM 0544; Teodor Melescanu, senator si prim-vicepresedinte al PNL: fond informativ la nivelul UM 0544, UM 0195, UM 0625; Mircea Cosea, deputat PNL: fond informativ la nivelul UM 0544, UM 0625, UM 0195; Mircea Pascu, deputat PSD: fond informativ la nivelul UM 0544, UM 0195, UM 0110; Radu Vasile, fost premier: fond informativ la nivelul UM 0610 si al Securitatii Municipiului Bucuresti; Eugen Dijmarescu: fond informativ la nivelul UM 0544, UM 0195, UM 0625; Alin Teodorescu, deputat PSD: fond informativ la nivelul Directiei a II-a, Securitatea Municipiului Bucuresti; Viorel Hrebenciuc, deputat PSD: fond informativ la nivelul UM 0110, UM 0195; Serban Mihailescu, senator PSD: fond informativ UM 0544, UM 0195; Ilie Sarbu, senator PSD: fond informativ la UM 0610; Gelu Voican Voiculescu: fond informativ la nivelul Securitatii Municipiului Bucuresti.
Este curios cum a reusit Liviu Turcu sa intocmeasca aceasta lista. Pentru ca, in urma cu aproape 20 de ani, prin pozitia pe care o detinea in cadrul Informatiilor Externe ale RSR, cei despre care azi spune ca ar figura in fondul informativ al unor unitati din fosta Securitate nu erau niste pioni importanti pe scena politica. In aceste conditii, este de presupus ca Liviu Turcu are inca legaturi stranse cu ofiteri activi din serviciile secrete din Romania cu care se consulta si face schimb de informatii. Aparitia unora din numele de pe lista lui Turcu (strans legate de anumite fonduri informative) nu atrage imediat ideea ca respectivele persoane ar fi fost colaboratori sau ofiteri acoperiti ai Securitatii.
Prin natura functiilor ocupate, a zonelor unde locuiau sau anturajelor acestora, este posibil ca, pentru o perioada mai mica sau mai mare, respectivii sa se fi regasit in unele note informative sau verificari periodice pe care Securitatea le efectua. Cu atat mai curios este faptul ca pe lista lui Turcu nu se regasesc persoane despre care exista mult mai multe indicii ca s-ar fi aflat in atentia UM 0110-anti KGB sau chiar ar avea dosar de retea (informator) sau ar fi fost ofiter acoperit. (D.S.S.)
Politicienii nu recunosc nimic
Majoritatea politicienilor care apar pe lista lui Liviu Turcu sustin ca nu au colaborat cu Securitatea si spun ca demersul fostului ofiter al Centrului de Informatii Externe al Securitatii nu-si gaseste rostul. Singurul politician care a laudat demersul lui Turcu a fost pesedistul Alin Teodorescu, care a spus ca-si cauta de mult dosarul si ca l-ar incanta sa fie gasit. De cealalta parte, politicienii vizati de Turcu spun ca ei au primit deja certificate care atesta necolaborarea cu Securitatea din partea CNSAS. Dintre acestia, doar trei au avut dosare de urmarire informativa: Adrian Nastase, Ilie Sarbu si Mircea Cosea. In cazul primilor doi, CNSAS a dat decizia de necolaborare cu securitatea. Despre vicepresedintele PNL, Teodor Melescanu, liderul PIN Cozmin Gusa a sustinut, fara a aduce probe, ca a fost ofiter acoperit al fostei Securitati inainte de 1989. Cat despre fostul premier, Radu Vasile, doi fosti sefi ai serviciilor secrete au sustinut ca acesta a semnat un angajament cu Securitatea. Fostul sef al SIE Catalin Harnagea a spus, in august 2006, ca presupusa colaborare cu Securitatea a lui Radu Vasile a fost descoperita in 1998 de CSAT, in timp ce fostul director al SRI, Costin Georgescu a sustinut ca acest episod s-ar fi petrecut in 1999. Si despre pesedistul Ilie Sarbu s-a speculat ca ar fi colaborat, mai ales dupa ce, in vara acestui an, Mitropolitul Banatului Nicolae Corneanu, l-a acuzat ca, pe vremea cand era preot, fostul ministru al Agriculturii ar fi semnat un angajament. In ceea ce-l priveste pe fostul vicepremier din guvernarea FSN, Gelu Voican Voiculescu, acesta nu a fost verificat de CNSAS pentru ca a disparut din viata publica. In ceea ce-l priveste pe viceguvernatorul BNR Eugen Dijmarescu, acesta nu a fost verificat pe CNSAS, pentru simplul motiv ca nu-i ajung pana la aceasta institutie competentele. Despre pesedistii Ioan Mircea Pascu si Alin Teodorescu nu au aparut pana acum informatii referitoare la o posibila colaborare cu Securitatea. (C.E.)
Mircea Cosea, deputat PNL
"Demers absurd si fara importanta"
Deputatul PNL, Mircea Cosea, s-a aratat dezinteresat de initiativa lui Liviu Turcu, afirmand ca "toate lucrurile acestea" i se par "absurde si fara importanta", informeaza NewsIn. Deputatul PNL, Mircea Cosea, a declarat ca nu este interesat de demersul realizat de catre fostul ofiter CIE, Liviu Turcu. "Aceasta initiativa este absurda si fara importanta", a comentat Cosea. Parlamentarul liberal a amintit ca el a fost verificat de CNSAS si ca, in cazul sau, "lucrurile sunt deja clare" in acest sens.
Alin Teodorescu, deputat PSD
"As fi bucuros sa mi se gaseasca dosarul"
"Turcu cere si dosarul meu. Eu as fi foarte bucuros, de patru luni il caut la CNSAS, la SRI, la Parchetul General. As fi foarte bucuros sa-l gasim si sa-l publicam"
Teodor Melescanu, vicepresedinte PNL
"Nu e nici o noutate in lista"
"Cu aproape doua luni in urma, peste 150 de lideri, toti liderii Partidului National, practic, am cerut o recercetare a tuturor dosarelor noastre, indiferent de locul unde se afla. Asa ca nu vad in ce consta noutatea (n.r.-demersului lui Liviu Turcu)".
Adrian Nastase, fost premier
Am pus pe site decizia de necolaborare
Fostul premier Adrian Nastase a refuzat ieri sa comenteze afirmatiile fostului ofiter de Securitate, Liviu Turcu, referitoare la persoana sa. Contactat telefonic, Nastase a facut trimitere la deciziile de necolaborare primite de la CNSAS. "Raspunsul meu e forarte clar. Am rugamintea sa consultati site-ul meu personal. Acolo am pus in urma cu doua saptamani decizia de necolaborare de la CNSAS. Acum o luna CNSAS a primit raspunsuri de la SRI, SIE, DIE, MIE ca nu au alte elemente in afara de cele doua dosare de urmarit si CNSAS a decis, in baza acestei corespondente, ca n-am colaborat", a mai spus fostul premier. El a precizat ca nu vrea sa comenteze demersul lui Liviu Turcu. "Nu vreau sa intru in speculatii", a punctat Nastase.
Viorel Hrebenciuc, liderul deputatilor PSD
"N-am avut nici o legatura cu Securitatea"
"Eu sunt foarte surprins de toata aceasta chestiune, mai ales ca nu corespunde nimic realitatii, cel putin in ceea ce ma priveste pe mine. N-am avut nici o legatura cu vechea Securitate, asa ca- din nefericire pentru domnul Turcu ii pun sub semnul intrebarii asa-zisele dezvaluiri".
Ilie Sarbu, vicepresedinte PSD
"Declaratii mincinoase"
Vicepresedintele PSD, Ilie Sarbu, a sustinut ca declaratiile lui Liviu Turcu sunt mincinoase si de neluat in seama, mai ales ca acesta a fost si ramane un tradator. "Liviu Turcu a tradat sistemul militar, si-a tradat colegii si tara. In consecinta, n-ar trebui sa ascultam ce spune un tradator. Ca stat, e jenant ca incepe sa faca ordine domnul Turcu. Noi intram in UE unde singurele care conteaza sunt institutiile, legile, documentele, nu interpretarile sau jocurile de culise", a comentat Sarbu, citat pentru NewsIn. El a mai adaugat ca Liviu Turcu vorbeste din amintiri si ca memoria ne poate juca feste. "Sunt surprins ca ma aflu pe aceasta lista, unde sunt numai nume mari", a mai spus fostul ministru al Agriculturii, care sustine ca nu-l va da in judecata nici pe Turcu, si nici cotidianul Jurnalul National. Senatorul PSD a amintit ca a primit chiar joi o decizie de necolaborare cu CNSAS, ca a fost verificat si inainte de alegeri si ca mai detine inca un certificat, ca rezultat al propriului demers de a fi verificat. Sarbu nu a exclus insa, ca urmare a acestui scandal, sa mai fie verificat inca o data.
Gelu Voican Voiculescu, fost vicepremier al guvernului FSN
"E de-a dreptul grotesc"
"N-o sa mai mire ca acum Liviu Turcu vrea sa ma scoata ofiter acoperit al Securitatii. Ceea ce e de-a dreptul grotesc dat fiind trecutul meu de fost inchis de doua ori de securitate. Eu nu mi-am periat nici un fel de dosar, dimpotriva, dosarul meu atesta o urmarire neintrerupta, o hartuire de-a lungul unei aproape jumatate de vieti". (R.A.)
Ticu Dumitrescu, membru CNSAS
Problema este la Servicii
"Daca analizam lista, in ceea ce priveste indicativele, ele nu ne ajuta cu nimic, pentru ca Securitatea, perfectionandu-se, si-a secretizat, si-a codificat denumirele directiilor (...) Arhivele se regasesc in totalitatea lor in gestiunea serviciilor. Problema este daca servicile merg pana la capat si ne predau in integritatea lor dosarele. Aceasta este problema. Aici trebuie ca opinia publica si mass-media sa exercite presiunile cuvenite. Cei care apar pe lista au fost deja verificati de noi. Dovezile de la noi au foarte clar subliniata ideea, bazandu-ne pe documentele pe care le-am primit pana la aceasta data. Vorbeam de predarea integrala a arhivelor. Abia atunci vom putea trage linie si vom putea discuta despre un caz absolut real, spunand a fost sau n-a fost. Pana atunci pot aparea intre timp alte documente si ca atare nu e inchisa problema".
Ion Stan, secretarul Comisiei SRI
Lista e incompleta
Lista facuta publica de Liviu Turcu contine nume care nu apar in fondurile arhivistice si, in acelasi timp, este si incompleta, a declarat ieri, la Targoviste, secretarul Comisiei Parlamentare de Control a SRI, deputatul PSD de Dambovita, Ion Stan, informeaza Rompres. Conform declaratiilor lui Stan, cei care ar trebui sa decida in legatura cu persoanele care au colaborat sau care au desfasurat activitati sub acoperire in fosta Securitate ar trebui sa ceara predarea tuturor arhivelor si analiza acestora. "Despre liste care au mai circulat, am retinere sa comentez pentru ca listele respective se bazeaza pe memoria unui om, care chiar daca ar fi fost de elefant, nu putea sa retina, dupa 17 ani, inclusiv cotele arhivistice din arhivele unor institutii. Numai daca nu cumva aceasta lista i-a fost servita de cei care se ocupa acum de desecretizarea si deconspirarea persoanelor care au fost intr-o relatie de colaborare cu fosta Securitate", a precizat deputatul PSD de Dambovita, Ion Stan. (A.H.)
Cine este Liviu Turcu
S-a nascut la 12 iulie 1948, la Galati.
1970: Absolvent al Facultatii de Sociologie din Bucuresti.
1970-1976: Cercetator stiintific la Institutul de Studii si Cercetari pentru Prognoza Economica si asistent la Universitatea din Bucuresti.
1977: Doctorat in filozofie la aceeasi universitate.
1976-1989: a activat in cadrul Serviciului de Informatii Externe (DIE, ulterior CIE) din cadrul Departamentului Securitatii Statului, unde a ocupat functii de raspundere, printre care si cea de sef al serviciului operativ SUA/Canada si Europa de Vest, grupul de spatii Germania, Austria si Elvetia.
Dupa stabilirea in SUA, unde a cerut azil politic, a dat interviuri si a publicat analize pe tema regimului comunist in mass-media occidentale printre care BBC, Vocea Americii, CBC (Canada), TV5 (Franta), Europa Libera, L'Europeo (Italia), The Washington Post, The Washington Times, The New York Times.
Este membru al Academiei Americano-Romane de Stiinta si Arta (ARA) si Society of Competitive Intelligence Proffesionals. Este expert consultant in informatii competitive din domeniul economic si financiar pentru companii interesate de investitii in Europa de Est.
La 11 iulie 1989, Liviu Turcu a fost condamnat la moarte de catre un complet de judecata, al carui presedinte a fost colonelul de justitie Gica Popa - la 25 decembrie 1989, acelasi colonel l-a condamnat la moarte si pe Nicolae Ceausescu, iar apoi s-a sinucis, la 1 martie 1990. La 1 octombrie 1990, ca urmare a recursului extraordinar inaintat de Procurorul General, prin decizia nr.27, Curtea Suprema de Justitie, rejudecand procesul, a anulat sentinta data de fostul regim totalitar, Liviu Turcu fiind repus in drepturile sale civile.
Unitatile Securitatii
In decembrie 1989, Directia Securitatii Statului (DSS) din Romania avea un efectiv de peste 15.000 angajati. Directia Securitatii Statului (DSS) avea doua structuri operationale principale: una privind securitatea interna si alta externa. Ambele erau conduse de sefi cu rang de adjunct al ministrului de Interne, ambii sefi fiind subordonati sefului DSS, care era ministru secretar de stat.
Securitatea interna avea in componenta sa directii numerotate consecutiv cu cifre romane (I, II, III etc.), dar si cu indicative de unitati militare (UM urmat de patru cifre arabe), indicative folosite in corespondenta intre directiile Securitatii. Acestor directii li se adaugau un numar de unitati speciale (spre exemplu: filaj, interceptari corespondenta, investigatii, antiterorism etc.). Intreaga structura de tip piramidal a DSS isi gasea, la randul ei, reflectarea in teritoriu la nivel judetean si municipal.
l Directia I (Informatii interne - UM 0610) se ocupa de siguranta nationala (foste partide politice, culte, legionari, iredentism, invatamant, minoritati, mass-media si posturi de radio straine care emiteau in romaneste).
l Directia a II-a (Contrainformatii economice - UM 0617) supraveghea informativ intreaga economie nationala.
l Directia a III-a de contraspionaj (UM 0625) avea atributii legate de supravegherea informativa a reprezentantelor diplomatice acreditate in Romania, a diverselor organisme internationale, a centrelor culturale, a reprezentantelor economice, de cult, a firmelor comerciale, a bancilor si a cadrelor de informatii straine aflate in Romania, a tuturor cetatenilor romani suspectati de a desfasura activitati sub controlul acestora.
Pentru operatiunile initiate pe teritoriul tarii, pana la inceputul anilor '80, responsabilitatea operatiunilor a revenit Securitatii interne, mai exact unui compartiment special din cadrul Directiei a III-a, respectiv sectia contraspionaj economic, identificat in organigrama DSS ca UM 0625/CP. Apoi, ca urmare a cresterii insemnate a volumului activitatilor pe aceasta linie, a fost creata o unitate militara independenta, UM 0625/CP devenind UM 0650. Pe timpul UM 0625/CP, obiectul principal al responsabilitatii acestei structuri operative era in principal de a supraveghea contrainformativ personalul roman care-si desfasura activitatea in domeniul relatiilor comerciale internationale, dar si pe comerciantii straini. Pentru a usura acest proces in ceea ce priveste reprezentantele comerciale pe teritoriul Romaniei a fost creat ca structura militara acoperita Oficiul "Argus". Intregul personal roman care urma sa lucreze in cadrul reprezentantelor straine din Romania era verificat si aprobat de Oficiul "Argus", in baza unei totale dependente informative operative. In acest mod se controlau activitatile comerciale si se obtineau informatiile necesare pentru sprijinirea finalizarii unor largi categorii de actiuni, inclusiv de ordin comercial si valutar. Cand insa operatiunile valutare speciale initiate de structurile Securitatii interne au inceput sa se interfereze cu cele ale Serviciului de Informatii extern din ordinul sefului DSS, la comanda noii unitati UM 0650 a fost instalat ca adjunct un ofiter al CIE. Treptat, activitatile acestei unitati au fost tot mai mult integrate planurilor de masuri aflate in coordonarea UM 0107/AVS.
l Directia a IV-a, contrainformatii militare, avea atributii legate de supravegherea informativa a cadrelor DSS (mai putin serviciul de spionaj CIE, care se afla sub supravegherea unitatii specializate de contraspionaj extern UM 0195), a cadrelor din Ministerele de Interne si al Apararii Nationale si a altor institutii cu profil militar.
l Directia a V-a, securitate si garda, asigura paza demnitarilor si in special a cuplului prezidential. De asemenea, Directia a V-a supraveghea institutiile direct subordonate CC al PCR: Consiliul de Stat, Marea Adunare Nationala, Academia "Stefan Gheorghiu", Institutul de Istorie de pe langa CC al PCR, redactiile publicatiilor Scanteia si Era socialista, precum si Muzeul de Arta al RSR, care se afla in cladirea Consiliului de Stat. Ilegalistii PCR erau si ei "protejati informativ" de Directia a V-a.
l Directia a VI-a se ocupa de cercetari penale si ancheta cazurile care erau considerate a fi de competenta Securitatii, trimise ulterior in justitie.
Pe langa aceste directii, Securitatea interna mai avea unitati speciale de filaj (F), de dezinformare (D), de interceptare a corespondentei (S), de radio si transmisiuni (R), de lupta antiterorista (USLA - UM 0620), de protejare a secretelor de stat (UM 0500), de instalare T (supravegherea telefoanelor si inregistrari video), de transport al documentelor secrete (C), de proiectare (P), de pasapoarte etc.
Ramurile externe ale Securitatii erau CIE (UM 0544), contraspionajul extern (UM 0195) si contraspionajul extern pentru tari socialiste (UM 0110) sau unitatea anti-KGB.
In 1989, Centrul de Informare si Documentare (CID, respectiv UM 0680) din cadrul Securitatii detinea o baza de date ce cuprindea peste un milion de dosare personale. In afara de CID, mai detineau baze de date independente de acelasi profil Centrul de Informatii Externe (CIE, actual Serviciu de Informatii Externe-SIE), Departamentul de Informatii al Armatei (fosta DIA, actualul DIM), UM 0110 (fosta unitate informativ-operativa independenta, specializata in activitati informative si contrainformative legate de tarile socialiste si in special din fosta URSS) si UM 0195 (unitatea independenta specializata in contraspionajul extern, in prezent reintegrata in cadrul SIE).