In apele romanesti au existat mai multe specii de sturioni: morunul, nisetrul, pastruga, cega, viza si, foarte rar, sipul. Primele studii ale speciilor au fost realizate in urma cu un secol de profesorul Grigore Antipa. Una dintre primele lucrari car

In apele romanesti au existat mai multe specii de sturioni: morunul, nisetrul, pastruga, cega, viza si, foarte rar, sipul. Primele studii ale speciilor au fost realizate in urma cu un secol de profesorul Grigore Antipa. Una dintre primele lucrari care ii descrie, considerata si foarte valoroasa, este ""Situatia pescariilor din Delta Dunarii"", publicata in 1895.

SCADERE DRASTICA. Profesorul vorbeste in carte ca, acum un secol, capturile de sturion se ridicau la cateva sute de tone. Acum au ajuns la cateva tone, populatiile fiind reduse drastic din cauza disparitiilor zonelor de reproducere si a braconajului salbatic. Din acest motiv, aberatiile cum ca in Romania piata neagra a sturionilor este de 15-20 de milioane de euro anual - date provenite de la serviciile secrete (sic!) - sunt doar povesti izvorate din minti bolnave. Acum au mai ramas doar morunul, nisetrul, pastruga si cega. Exista informatii ca ar fi intalnite extrem de rar exemplare de viza, dar pescarii romani nu au confirmat prezenta acesteia in ultimii ani.

BUTOAIE. Antipa scrie ca, inca de pe vremea Imperiului Otoman, icrele si carnea de sturion se plateau in butoaie cu aur. Exista fotografii cu exemplare de peste o tona, capturate in zona Sfantul Gheorghe. Exemplare de mari dimensiuni s-au recoltat pana spre finele anilor a€™60, pestii cei mai mari cantarind in jur de 500 de kilograme fiecare. Savantul povesteste in lucrarile sale ca cei mai mari braconieri din Delta Dunarii, care aproape ca turbau cand auzeau de carnea si de icrele de sturioni, erau pescarii rusi. ""Dupa ce au terminat tot pestele de la Marea Bering, acum au venit aici, in Delta Dunarii"", scria Grigore Antipa. La un secol distanta, mai-marii vremurilor ii deleaga pe pescarii rusi sa pazeasca Delta Dunarii de braconieri... (Alex Nastase)
Va urma


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.