O saptamana de cosmar pentru Partidul National Liberal.
Purtatorul de cuvant a fost atacat in mass media pentru o problema nedemonstrata (si foarte probabil nedemonstrabila) privind colaborarea cu Securitatea, pierzand astfel numirea in functia de Comisar European. Au pierdut si portofoliul de la Aparare. Fostul presedinte al Agentiei pentru Valorificarea Activelor Statului (cea care administreaza si vinde portofoliul privat al statului roman, in cladirile carora functioneaza un sistem performant de supraveghere) are dosar penal pentru ca a sustras zeci de mii de documente din sediul institutiei in miez de noapte. Etc. Greseli umane, strategice si politice care au facut din PNL si actuala structura de conducere a sa un loc de neaparat chiar si pentru prietenii lor de buna credinta sau de afaceri.
Nimeni nu mai poate spune ca presedintele Basescu vrea sa "distruga" PNL, ca are ceva cu Tariceanu. Aceste erori majore din tabara liberala demonstreaza incapacitate manageriala, politica si chiar umana. Tariceanu, Orban sau Olteanu nu mai pot da vina pe Traian Basescu pentru refuzul lui Vosganian sau pentru ca un baiat de 25 de ani aflat la sefia unei institutii publice sustrage documente.
Batalie dupa batalie, greseala dupa greseala, PNL-ul lui Olteanu si Tariceanu, al lui Voicu, David si Moisescu demonstreaza impulsul interior de a se aneantiza. Si aceasta acum, cand un partid liberal puternic poate fi un avantaj pentru Romania, cand noile structuri post-integrare corespund foarte bine cu practicile politice de tip liberal autentic, cand bazinul electoral liberal se mareste considerabil.
Incapabili de viziune, lipsiti de taria de a-si recunoaste greselile, actualii lideri liberali imping partidul catre soarta PNTCD. Ca si acestia din urma, la vremea lor, considera ca relatiile si apartenenta internationale ii vor feri de dezastru si, mai ales, considera ca orice entitate slaba de inger, ca vina este in exteriorul lor. Conflictul permanent cu Traian Basescu, intretinut si alimentat cu multa abnegatie de actualii lideri PNL, a reusit sa ii bage in cea mai perdanta paradigma - pentru orice se intampla au pe cine da vina, iar victimizarea pe aceasta tema este in mod constant iesirea din orice situatie limita. A fost atitudinea care le-a atenuat vigilenta si care i-a facut imprudenti. Pentru ca nu Basescu trimite scrisori din partea parlamentarilor europeni, nu Basescu cara din institutii zeci de mii de documente. Acum se vede clar ca adevaratul pericol al PNL se regaseste in partid si se poate identifica la nivel conceptual si uman.
In primul rand, este vorba de suprapunerea dintre structura guvernamental-administrativa si cea politica a PNL, similara modului de functionare a PSD din perioada 2001-2004. Acest tip de organizare are un singur beneficiu: intarirea in interiorul PNL a pozitiei primului-ministru si a echipei sale. Dar, ca intotdeauna cand vrei sa fii puternic, incepi sa fii slab. Asa ca actuala organizare afecteaza modul in care partidul comunica, atrage electorat, dezvolta programe politice, reactioneaza la temele de actualitate, ducand irevocabil la slabirea organizatiei si la perspectiva autodistrugerii.
Iar dupa atatea greseli nefortate, liderii neintelegatori in ale istoriei recente, nu vor sa se uite la Adrian Nastase, aflat la un moment dat cam in aceeasi postura ca si Tariceanu astazi. Nu vor sa inteleaga un lucru elementar: daca Adrian Nastase mai are un viitor politic el se datoreaza numai faptului ca este intr-un partid puternic, chiar daca slabit pe moment.
In al doilea rand, si cel mai trist pentru cauzasii liberali, ar fi sa constate ca actualii lor lideri nu se gandesc decat hic et nunc, viitorul neavand nici o importanta pentru ei, iar ei neavand nici o responsabilitate pentru viitorul PNL. Manevra actualului centru de putere al PNL de a construi din Traian Basescu "inamicul numarul 1" al liberalilor este perdanta si nu reflecta, cu certitudine, realitatea. Traian Basescu nu ar avea nici un interes sa aiba ca partener un Partid Liberal slab, ci unul puternic si complementar cu Partidul Democrat, pentru a avea dubla influenta politica internationala si mai multe pozitii intr-un eventual joc al luptei.
Manipularea interna liberala nu face decat sa reflecte o organizatie aflata in munti asteptandu-i pe americani, ce va sa vina peste 60 de ani.
Orasanu, Prisacaru, Ana Maria Cristina, Gabriela Vasile... Who's next?
In campania electorala, toate partidele politice s-au straduit sa demonstreze infuzia de tineri in structurile de putere ca un semn al "profesionalizarii si moralizarii". Asa au aparut si cei nominalizati mai sus. Pusi de partide pe functii cu sofer, masina, secretara si TO, tinerii nou numiti au trecut la treaba. Au facut ce nu a reusit nimeni pana astazi: sa distruga definitiv increderea ca viitorul suna bine. Educatia, experienta si moravurile lor au dat cea mai dura lovitura conceptului de tineri politicieni. Au demonstrat cu prisosinta ca pentru ei nu exista nici o limita, comparativ cu cei mai in varsta - harsaiti in politica si fara nici un fel de ezitare in a face orice - care au avut totusi retineri. Prin ei si din cauza lor, o serie de tineri de buna calitate au ratat o sansa si probabil ca asteapta loteria vizelor.