Esecul consultarilor dintre mediatorii crizei transnistrene din Rusia, Ucraina si OSCE, ca si observatorii din partea Uniunii Europene si Statelor Unite, care s-au desfasurat la Odessa in 17 si 18 octombrie, nu a constituit o surpriza. Problema a ajuns de mult intr-un impas - diferit totusi de cel din relatiile dintre Georgia si Abhazia si Osetia de Sud: el nu se poate transforma intr-un nou conflict militar.
Alegatorii care-l sustin pe Mihail Saakasvili nu se opun ca Georgia sa utilizeze forta pentru a recastiga controlul asupra fostelor ei autonomii. Pe de alta parte, comunistii moldoveni au castigat de doua ori detasat alegerile parlamentare sub sloganul unei solutionari constructive a problemei transnistrene, luand in calcul interesele ambelor parti. O parte considerabila a electoratului care i-a votat pe sustinatorii presedintelui moldovean Vladimir Voronin o constituie nostalgicii timpurilor sovietice si nu au nimic impotriva vecinilor lor din Tiraspol - printre care se numara numerosi moldoveni. Prin urmare, acest conflict, spre deosebire de cel abhaz, nu are un caracter interetnic si asupra sa nu apasa o dureroasa problema a refugiatilor.
Presiune economica
Acesta este motivul pentru care Chisinaul, respingand in 2003 planul Kozak al Rusiei pentru federalizarea Moldovei (cu elemente confederative), a optat mai degraba pentru mijloace economice decat pentru cele politice de presiune asupra Transnistriei. In acest sens, Moldova a fost ajutata de Ucraina. Cand Ucraina a fost condusa de un guvern portocaliu, cele doua tari au cazut de acord sa intreprinda o blocada impotriva Transnistriei cu incepere din data de 3 martie a acestui an, motivandu-si decizia in mod oficial prin necesitatea de combatere a contrabandei.
Scopul era de fapt provocarea unei ciocniri intre autoritatile transnistrene si mediul de afaceri al zonei, ale carui interese aveau de suferit in urma blocadei. In decursul primei luni, economia transnistreana a pierdut 65 de milioane de dolari, o suma considerabila pentru o mica natiune nerecunoscuta. Aproximativ 10.000 de salariati si-au vazut locurile de munca suspendate fara nici o plata, deoarece mecanismul de obtinere a materialelor prime si cel al exportului au fost intrerupte. Insa evenimentele care au urmat au aratat ca sperantele Moldovei in sensul agravarii situatiei politice domestice din Transnistria au intarziat sa se materializeze.
Schimbare
Igor Smirnov, presedintele republicii nerecunoscute, a initiat un referendum pe tema independentei, care a jucat un rol de consolidare a societatii transnistrene.
Rusia a luat in mod demonstrativ partea Transnistriei, trimitand intai ajutoare umanitare in republica si impunand apoi un embargo asupra vinului moldovenesc, unul dintre principalele produse de export ale acelei tari. Apoi a avut loc in Ucraina schimbarea guvernului si noul premier ucrainean, Viktor Ianukovici, a adoptat, intr-un mod deloc surprinzator, o pozitie diferita fata de predecesorii sai cu privire la blocada economica a Transnistriei. Pe de o parte, el nu intentioneaza sa irite Rusia si nu este, din punct de vedere ideologic, atat de influentat de Occident ca, de exemplu, Viktor Iuscenko. Pe de alta parte, ucrainenii care traiesc in Transnistria au votat pentru Ianukovici si Partidul Regiunilor pe care acesta il conduce. In septembrie, dupa ce s-a intalnit cu premierul rus Mihail Fradkov, Ianukovici a spus in cele din urma ca Ucraina si Moldova ar putea ajunge foarte curand la o intelegere cu privire la un drum de tranzit prin Transnistria, in timp ce intelegerea cu privire la refacerea tranzitului de bunuri a fost deja obtinuta. In plus, noul guvern a anulat decizia guvernului anterior cu privire la inchiderea caii ferate catre portul ucrainean Reni pentru Transnistria. In acest fel, Transnistria a capatat din nou acces la Marea Neagra.
Impas
Deciziile guvernului Ianukovici au fost desigur prost primite de Chisinau: in ciuda unei declaratii a premierului ucrainean ca ridicarea blocadei este ca si decisa, Moldova nu este dispusa sa renunte. Actualele consultari ar fi putut aduce anumite progrese daca s-ar fi cazut de acord asupra unui "protocol de tranzit" referitor la ridicarea blocadei, insa Chisinaul s-a opus. Kievul si Chisinaul au purtat chiar si un scurt razboi economic. Ucraina a refuzat sa permita accesul bunurilor moldovenesti prin punctul vamal Moghiliov-Podolski, sustinand ca este necesara repararea podului din zona si sugerand ca exporturile sa fie redirectionate prin Transnistria. Chisinaul a refuzat, ceea ce a pus practic capat exporturilor moldovene de vin catre Asia Centrala. Moldova a raspuns crescand drastic tarifele pe marfurile de tranzit care se indreptau catre portul Reni. Nu se intrezareste nici o iesire din acest impas, desi situatia pare sa-i fie mai favorabila Transnistriei acum decat ii era in urma cu sase luni.
Actiunile Ucrainei si Moldovei - asociate in GUAM (alaturi de Georgia si Azerbaidjan) si in Comunitatea Alegerii Democratice - au deschis calea unor serioase conflicte intre ele. In plus, Rusia a apelat la parghii de natura economica. In aceasta situatie, o versiune modificata a planului Kozak ar putea fi din nou pusa in discutie, in ciuda faptului ca autoritatile de la Chisinau considera ca acest pas este foarte dificil de intreprins.
Comentariu de Aleksei Makarkin, director general adjunct la Centrul pentru Tehnologii Politice, transmis de Agentia "Rusia la zi"