Conducerea Directiei Nationale Anticoruptiei isi asuma o mare responsabilitate prin mentinerea in dosarul nr. 33/P/2005 a procurorului Constantin Balcan, de la Sectia de combatere a coruptiei, magistrat dovedit ca actioneaza in favoarea intereselor lui Stefan Radulescu, inculpat in opt dosare penale pentru furtul unor societati comerciale de stat si private. ZIUA, dar si alte ziare nationale, au prezentat modul in care Balcan a dat curs, in mod surprinzator, unei plangeri penale a sotiei lui Stefan Radulescu, care acuza ca ar fi fost santajata de procurorul Constantin Gherta, in 2004, pe cand sotul respectivei se afla in arest. Fara nici o proba materiala la dosar, ci exclusiv pe cateva declaratii de "martor" formulate de, atentie, inculpatii si invinuitii din dosarele instrumentate de procurorul Gherta, magistratul DNA a inceput urmarirea penala impotriva singurului magistrat care avut curajul sa ceara judecatorilor sa-l aresteze pe Stefan Radulescu (care a si stat peste patru luni dupa gratii) - acuzat ca ar fi produs prin faptele sale un jaf pe peste 200 milioane de euro.
Pe fondul dezvaluirilor din presa acuzatoare la adresa sa, procurorul Balcan (fost senator FSN dupa 1990) - despre care colegi ai sai ne-au declarat ca timp de doi ani si jumatate n-a instrumentat nici macar un dosar de coruptie in timpul fostului PNA (devenit DNA) - a fortat nota intr-o maniera incalificabila, punand in miscare actiunea penala impotriva procurorului Constantin Gherta si a altor persoane, pentru "santaj" si "trafic de influenta", fara a detine la dosar vreo inregistrare audio, sau alta proba materiala, ci doar "marturiile" interesate ale persoanelor urmarite penal de Gherta. Punerea in miscare a actiunii penale este un act de procedura in urma caruia urmeaza emiterea rechizitoriului. Scopul aceste masuri a fost acela de a-l suspenda din functie pe procurorul Gherta, fiind stiut ca, potrivit legii, la punerea in miscare a actiunii penale, un magistrat este automat suspendat din functie. Aceasta intrucat Gherta este deloc intamplator procurorul care instrumenteaza in prezent sapte din cele opt dosare penale ale inculpatului Stefan Radulescu, iar inlaturarea acestuia ar fi determinat blocarea pentru mult timp de acum inainte a cursului respectivelor dosare. Sefii DNA, care s-au sesizat din presa de aceasta situatie, au luat dosarul la verificari si, fata de lipsa vadita de probe, si gravitatea situatiei generate, au dispus infirmarea Ordonantei din 11 septembrie 2006 prin care Balcan a vrut sa-l execute judiciar pe procurorul Gherta. Cel care a stopat elanul lui Balcan a fost chiar procurorul sef adjunct al DNA, Mircea Zarie, care prin Ordonanta din 11 septembrie 2006 a admis plangerea procurorului Gherta si a desfiintat "opera" lui Balcan cu urmatoarea motivatie: "Probatoriul nu contureaza in mod indubitabil, la momentul actual, in sarcina magistratului Gherta Constantin, savarsirea santajului si a complicitatii la trafic de influenta (...) Pe de alta parte, punerea in miscare a actiunii penale fata de un magistrat implica niste consecinte drastice referitoare la cariera, prestigiul si situatia sa materiala (potrivit art. 62, lit. a din Legea nr. 303/2004 este obligatorie suspendarea sa din functie) ceea ce obliga la luarea masurii doar in cazul in care este conturata in mod indubitabil, cert, conduita sa si vinovatia".
De altfel, Balcan este cercetat disciplinar in prezent de Inspectia Judiciara a CSM, in urma multiplelor plangeri ale partilor din dosar, care se considera grav prejudiciati de anchetele acestuia.
Ultima isprava
Tot la data de 11 septembrie 2006, Balcan a mai intins odata coarda, incepand urmarirea penala impotriva lui Gherta si pentru un fapt absolut uimitor. Gherta a fost pus sub invinuire, sub acuzatia de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor (n.n.- "abuzatul" fiind afaceristul Radulescu) pentru ca in 2004 a instituit sechestru asigurator pe bunurile lui Stefan Radulescu, inclusiv pe actiunile de la SC ROTRAS SA Turnu Severin (actiuni pentru care exista plangeri penale ca au fost furate, prin falsuri, de catre Radulescu) pana la concurenta sumei de 460 miliarde lei vechi. Este pentru prima data in analele Justitiei, cand un procuror a ajuns sa fie invinuit oficial pentru instituirea unui sechestru asigurator, in conditiile in care opinia publica acuza de 16 ani ca marilor "rechini" trimisi in judecata nu li se pune sechestru pe bunuri, dandu-li-se posibilitatea sa-si insuseasca produsul infractiunilor. Trasnaia este cu atat mai deplasata cu cat legalitatea acestui sechestru a fost mai intai confirmata de procurorul sef al Sectiei a II-a din Parchetul Inaltei Curti, iar apoi de catre Tribunalul Bucuresti si Curtea de Apel Bucuresti (dosarele 2071/2005 si respectiv 2980/2005). Prin urmare, desi exista o autoritate de lucru judecat, consfintita prin hotarare judecatoreasca definitiva, procurorul DNA Constantin Balcan, cu de la sine putere, considera ilegala masura sechestrului, ignorand deciziile judecatorilor.
Dedesubturile sunt insa altele, iar ZIUA le-a devoalat in urma cu cateva luni, cand am aratat ca se incearca prin toate mijloacele ridicarea sechestului asigurator, deoarece Stefan Radulescu semnase un contract de promisiune de vanzare a actiunilor ROTRAS catre o firma a unor israelieni, inregistrata in SUA, si avea garantate 7 milioane de dolari, platibili in momentul cand se va ridica sechestrul si se va parafa vanzarea. Israelienii platisera un avans de 4,5 milioane euro, plata care e greu de crezut ca s-ar fi facut fara a exista anumite "garantii" ca in Justitie cineva va ridica sechestrul. Poate conducerea DNA se va autosesiza in privinta acestei tranzactii perfectate sub puterea unui sechestru asigurator, si va analiza cum procurorul Constantin Balcan, pune in discutie un sechestru confirmat de instanta, mai inainte ca problema furtului actiunilor ROTRAS de care este acuzat inculpatul Radulescu, sa fie lamurita intr-un alt dosar penal care se afla la Sectia a II-a a DNA, la procurorul Mihaela Morar.