Sub acest generic a lansat editura Tritonic o carte cu sanse de a deveni celebra si la noi asa cum a devenit mai intai in SUA, apoi in Europa. Cartea despre aventura mass- media "de la reprimare la obsesie" se numeste "Sexul vinde" si este scrisa de americanul Rodger Streitmatter, care si-a pus intrebarea ce s-a petrecut cu societatea, cu mass-media si cu gustul publicului in ultima jumatate de veac, incat a trecut de la pudibonderie si tabu la obsesia temelor sexuale.
Aceleasi intrebari si le pun analistii media, sociologii, pedagogii, psihologii si uneori psihiatrii de la noi, cu atat mai mult cu cat societatea romaneasca n-a avut la dispozitie cincizeci de ani, ci a trecut fulgerator de la programe de propaganda in alb-negru transmise de unica televiziune de dinainte de revolutie si de la ziarele de partid, la o eruptie de programe erotice, la reviste ca Playboy sau la seriale ca Totul despre sex. Dintr-o data s-a putut arata ceea ce altadata nici nu se putea rosti, dintr-o data limbajul si fotografia de presa s-au eliberat de orice inhibitie si uneori de normele obligatorii, iar "fata de la pagina 5", reclamele "fierbinti"si filmele tari au invadat spatiul mediatic, profitand in prima etapa de absenta unor reglementari limitative.
Autorul volumului "Sexul vinde", provenit dintr-o alta cultur, a altui continent, pleaca de la premisa ca ridicarea tabuurilor sexuale in mass-media nu este in sine un lucru rau, pentru ca aduce tinerei generatii informatii necesare, nu intotdeauna prezente in educatia de acasa. Ei trebuie sa devina "maestri in ale sexului" pentru a putea razbi intr-o lume dominata de libido si de dileme ale identitatii, iar presa ii poate inarma pentru aceasta lume profund schimbata care ii expune tentatiilor sexuale, dar si bolilor ca SIDA sau excesului de alcool sau drog. Transparenta subiectelor sexuale este in SUA rodul unui mai lung proces care pleaca de la o lume plina de conventii si sfarseste in elogiul optiunii pentru genul caruia vrei sa-i apartii, a transsexualismului, homosexualitatii etc.
Revolutia sexuala incepe cu inventarea pastilelor contraceptive in anii '60. Cinematografia a acreditat incet-incet aventurieri sarmanti ca James Bond, apoi femei autonome, fatale dezlantuite ca Madonna, Playboy a celebrat imaginea femeii active sexual ridiculizand uneori virginitatea, iar de aici incolo pentru publicarea in cele mai serioase ziare ca New York Times a scenelor de sex dintre presedintele Clinton si Monica Lewinsky calea a devenit libera. Mesajele bune sau rele ale presei pe subiectele sexuale trebuie luate in considerare, crede Streitmatter, ele contin semnale despre schimbarea sociala si uneori amplifica, catalizeaza aceste schimbari. Insa pentru eficienta negativa a unor mesaje si pentru excesele mediatice ne-etice, presa e de vina!