Informatia lansata de fostul ofiter al Centrului de Informatii Externe Liviu Turcu trebuie tratata cu maxima seriozitate. Ea demonstreaza, inainte de toate, ca autoritatile romane au pus carul inaintea boilor in cazul desemnarii lui Varujan Vosganian pentru functia de comisar European. O procedura standard in tarile membre NATO si UE, verificarea pe linie de securitate, a fost ignorata complet la noi. Nestiinta sau complicitate? Nu stim, vom vedea zilele urmatoare. O cerere a primului ministru catre SIE, SRI, CNSAS si ORNISS era obligatorie pentru candidatul Vosganian inainte de trimiterea dosarului sau la Bruxelles. Acest fapt nu s-a intamplat. L-am vazut pe seful guvernului buimac, dupa dezvaluirile lui Liviu Turcu. Abia dupa aceea, domnia sa si-a pus problema sa ceara niste detalii din partea SIE. Nu sunt suficiente verdictele de la CNSAS. Aceasta institutie are acces doar la acele dosare ce vizeaza actiunile de politie politica ale Securitatii. Stim bine cu totii ca dosarele Securitatii ce sunt la categoria ""de interes pentru siguranta nationala"" nu au fost si nu vor fi declasificate in curand. Vedeti afirmatia generalului Talpes, referitoare la cei care au continuat colaborarea cu serviciile secrete si dupa 1989. Pana la proba contrarie, trebuie sa luam in calcul fie si teoretic faptul ca mai pot exista dosare sau nume de politicieni care au lucrat cu Securitatea. Principiul de baza al muncii de spionaj este acela al deplinei conspirativitati. Nu toti cei care au lucrat in DIE/CIE stiu cine au fost colegii lor. Retelele de spionaj s-au creat clandestin. Numai recrutorii si unul-doi sefi stiau cine sunt agentii acoperiti. Pentru protejarea lor maxima, ofiterii sau informatorii DIE/CIE erau cunoscuti doar de cateva persoane, nu de toata centrala UM 0544. De aceea, cred ca sunt inca foarte multe secrete din spionajul comunist pe care nu le vom afla niciodata. Ele vor putea fi dezvaluite numai in cazul in care personaje cheie se decid sa vorbeasca. Daca sunt puse la indoiala afirmatiile sale, dr. Liviu Turcu poate oferii detaliile suplimentare. Numarul unitatii militare din CIE, numele ofiterului recrutor. Pentru a ne dovedi onestitatea demersului sau. Statul roman ii poate solicita sprijinul fostului ofiter, ca sa depisteze eventualele contacte ale lui Vosganian cu Securitatea. Turcu poate fi invitat aici, la Bucuresti. Suntem in NATO, parteneri strategici cu SUA si nu cred ca un ofiter CIE care a defectat si are acum cetatenie americana mai poate fi amenintat in tara sa de origine. Experienta noastra, a jurnalistilor, cu oamenii politici acuzati de colaborare cu Securitatea, este trista. Unii au jurat pe Biblie, altii pe bile albe si negre in direct la televiziune ca n-au semnat nimic.
Ulterior, documentele au contrazis declaratiile oamenilor politici. Cazul Mona Musca este cel mai elocvent. Intamplator sau nu, acum este vorba tot despre un lider PNL, parasutat in ciorba puterii de un faimos papusar, pentru a-i sustine acestuia interesele, accesul la informatii si decizii politice.
In privinta dosarelor de spionaj, un singur lucru am invatat in 15 ani de presa. Ca lucrurile nu sunt niciodata ce par a fi.
Emisiunea Surprize-Surprize, transmisa din Padurea Baneasa, ii va face in continuare pe unii sa planga de ciuda, la revederea unor colegi de retea. Pe care ii credeau morti sau disparuti dupa dezertarea lui Pacepa.
A venit vremea decontului. Turcu plateste!