Provin dintr-un neam care s-a sacrificat pentru apararea si cultivarea romanismului in Basarabia. Tatal meu - caporalul Ion Chirca, muncitor din Chisinau, 4 clase primare, in 1942 - 1944 a luptat pe frontul din Est in cadrul Armatei Romane, in august 1944 a participat la apararea Bucurestiului, ca apoi, in septembrie 1944 sa fie facut de catre rusi prizonier pana in mijlocul lui 1947, in lagarele de concentrare din Kiev, Kaluga si suburbia Moscovei, iar dupa revenirea in Chisinau, desi fizic era macinat, ne-a cultivat noua, celor patru copii, stima si iubire fata de tot ce este sfant la romani. Unchiul meu, deci fratele mai mic al tatalui, Simion Chirca, muncitor din Chisinau, 2 clase primare, in grad de fruntas al Armatei Romane a luptat pe frontul din Est de la 22 iunie 1941 pana la 24 august 1944, cand a fost facut prizonier de catre rusi, ca apoi pana in mijlocul anului 1948 sa fie in lagarul de concentrare langa Marea Alba, din nordul Rusiei. A revenit acasa distrus fizic, dar cu o morala si mandrie ca a fost si a ramas roman. Mos Simion, Dumnezeu sa-l tie in imparatia sa, ca si pe parintii mei, in 1939 a fost mobilizat in Armata Romana pe teritoriul Basarabiei, iar cand ne-au ocupat sovieticii in iunie 1940, dumnealui constient s-a retras cu regimentul peste Prut, desi comandantul i-a spus ca trebuie sa se intoarca la familie. A inceput sa vina la Chisinau, pe data de 22 iunie 1941, cand Maresalul a dat ordin: "Soldati, va ordon treceti Prutul!". N-a fost sa se opreasca si sa revina in familie, evenimentele l-au dus mai departe pana la Cotul Donului. In lagarul de prizonieri s-a aflat mai mult decat tatal, fiindca a fost invinuit de tradare in 1940 si nu a ramas in Basarabia, desi in realitate el si-a aparat Patria si Neamul, asa cum i-a soptit inima si datoria ca roman.
In Basarabia istorii de acestea si inca mai tragice si dureroase gasim la tot pasul. De aceea cand citesc ce scriu ziarele bucurestene despre Basarabia, eu le examinez tinand cont si de ceea ce au facut parintii si rudele mele. Nu arareori m-am simtit injosit si umilit, iar parintii si rudele mele raposate insultate. Are perfecta dreptate omul de cultura, basarabeanul Andrei Vartic, care a scris in "Timpul" de la Chisinau, ca Republica Federala Germana si-a numarat nemtii care trebuiau sa fie adusi acasa, dar nu banii. Ma mira faptul, ca multi politicieni de pe Dambovita au criticat dur lansarea dlui Traian Basescu in problema Basarabiei. Ar trebui sa ne adresam istoriei noastre si sa ne amintim cum au procedat politicienii si patriotii romani de pe ambele maluri ale Prutului in perioade de intregire a neamului in 1918. Comparand felul cum s-a procedat in 1918 si in anii ce au urmat cu evenimentele din zilele noastre nu poti ca sa nu spui niste adevaruri: cat de marunti si marginiti, dar poate si egoisti sunt actualii politicieni si unii aliati de-ai lor din mass media. E nevoie, deci, de o alta mentalitate si de alti politicieni. Cat priveste fenomenul "Basescu si Basarabia", care ar fi fost bine de sustinut de catre toti politicienii de pe Dambovita si de pe Bac de la bun inceput, din nefericire, s-a procedat altfel, cum n-ar fi trebuit sa se faca. Noi, basarabenii si bucovinenii, aflandu-ne in gulagul rusesc, zeci de ani ne puneam una si aceeasi intrebare: De ce tace Romania?
Din fericire, anii 2005-2006 inseamna pentru politica romaneasca o etapa cu totul noua, dar si o despartire de acest principiu limitat si fara perspectiva. Aceste fenomene noi ale politicii romanesti au fost lansate de catre Presedintele Traian Basescu, care a dat dovada de curaj si intelepciune adresandu-se celor mai Mari din Uniunea Europeana si intreaga Europa sa ajute natiunea romana de a se intregi, deoarece Romania continua sa fie unica tara europeana dezmembrata in doua. Domnilor politicieni de pe Dambovita si voi cei de la paraul Bac, basarabenii si nord-bucovinenii 66 de ani tot au asteptat si rabdat ca Romania sa "vorbeasca" in sfarsit, dar ati tacut fricos si rusinos.
La cei 72 de ani, ma simt mai roman decat am fost, desi nu dispun de cetatenia tarii-Mame. Cum a procedat legislatia imperiala cu noi? Aduc un extras din Decretul - Lege "Cu privire la restabilirea in cetatenia URSS a locuitorilor din Basarabia" din 8 martie 1941: "Toate persoanele care pana la data de 7 noiembrie 1917 s-au aflat in supusenia fostului Imperiu Rus si care pana la data de 28 iunie 1940 au locuit pe teritoriul Basarabiei (la fel copiii lor), indiferent de faptul daca pana la data de 28 iunie 1940 s-au aflat sau nu in supusenia Statului Roman, sunt repusi in drepturi de cetatenie sovietica, incepand de la data de 28 iunie 1940" (Zbornic zaconov SSSR, 1936-1975). Pe noi nimeni nu ne-a intrebat si cu noi nimeni n-a vorbit, cetatenia romana ne-a fost furata. Cu atat mai mult acest Decret - lege imperial este calificat de catre Dreptul International agresiune, fiindca nedreptul tratat dintre Imperiul Rus si Poarta Otomana din 1812 privind Basarabia a fost anulat in 1921 de catre succesoarele acestor imperii - Federatia Rusa si Republica Turcia. In 1998, cand am obtinut buletin de identitate nu am putut sa-mi restabilesc etnia; am fost scris de catre oficiali "moldovean". Ca sa recapat cetatenia trebuie sa ma adresez la aceiasi birocrati care au fost si inainte de 1991. Apoi, nici unii birocrati din Bucuresti nu se deosebesc de cei de la Chisinau. Ar fi mai bine ca macar cei nascuti in Romania pana la 1945 sa obtina cetatenia doar in baza cererii si a documentelor ce confirma cele spuse, tinand cont, desigur, daca e roman si in cuget.
Sergiu I. ChircA
Profesor universitar la Academia de Studii Economice din Moldova
Membru de onoare al Academiei Romane