O Romanie, nu stiu cat de buna sau cat de rea, e aruncata la tomberonul istoriei pentru vina de a fi fost contemporana cu odiosul, sinistrul, tiranul Ceausescu... Culmea, dar cei care arata cu degetul urii maligne sunt si ei, in mare parte, tot traitori ai acelei Romanii atat de hulite la inceput de mileniu trei. Bunaoara, d-na Macovei, atleta europenismului activ si agresiv, vrea musai, in sistemul pe care-l pastoreste, sefi cu origini postdecembriste, dezlegati natal de regimul de trista amintire. Cand isi declama crezul oranj, ministresa se afla in eroarea a carei victima este chiar domnia sa. Caci, in lipsa de argumente serioase, adversarii ii imputa trecutul de ""procuror ceausist"", care, vezi Doamne, n-ar indreptati-o sa sada in fruntea Justitiei si sa conduca procesul de reformare a acesteia. In optica noilor ""inchizitori"", ""originea sanatoasa"", valabila in politica de cadre a anilor a€š50, trebuie inlocuita cu certificatul de nastere fara antetul Republicii Socialiste Romania. Egalitatea de sanse a devenit pe nesimtite o banala tema de seminar si subiect drag scribalailor de rapoarte servile catre stapanii actuali ai destinului nostru national. Nimic altceva. Preluand si oficializand un astfel de rudiment de gandire, ministra e datoare sa-si depuna de indata demisia. Altfel nu vad iesire din fundatura creata prin demersul public - dezonorarea si marginalizarea la gramada a ""vechilor"" magistrati si prezumarea probitatii profesionale si morale, iarasi in bloc, a ""noilor"" - si cel personal, de ""procuror ceausist"". Numai asa, paradoxul acesta, unul din multele care invenineaza societatea romaneasca, va fi rezolvat cum se cuvine, iar credibilitatea reformei justitiei va tresari reabilitata. Sapand groapa altora, Monica Macovei isi provoaca propria-i cadere, dar proverbul e valabil si pentru ceilalti ""fundamentalisti"" nascuti din minciuna Revolutiei sau din manipularea profitabila a ""schimbarii"". Inclusiv pentru presedintele Basescu, care nu rateaza nici un prilej sa ne asigure ca a primenit cu ""cadre proaspete"" structurile de forta ale statului portocaliu.
Desigur, nu se mai construiesc ""canale penitenciare"" si nu se mai taie stuful executional la Periprava, insa, din nefericire, Romania nu s-a maturizat intr-atat incat sa-si asume cu dreapta masura trecutul recent. Presa s-a transformat in tribunale populare, iar sentintele sunt globale si definitive, fiind suficient sa apartii ""celeilalte"" Romanii ca, impotriva ta, sa se porneasca linsajul mediatic. Se dau in graba verdicte de vinovatie, se inventeaza disidente anticomuniste, si-n spatele fiecarui formator de opinie sta, cu rare exceptii, un ""calau"" frustrat din motive meschine si tenebroase. O populatie majoritara si intimidata asteapta sa fie batjocorita, in prime-time, pentru ca steguletele pre-aderare sa-si schimbe cromatica. O altfel de lume, una la comanda iarasi straina, se screme sa-si gaseasca drumul spre identitate, in vreme ce ""ailalta"" isi plange de mila in santul umilintei. Se construieste pe ura si razbunare si tare imi e ca peste ani, in deja neaosa traditie, euro-atlanticii de azi sa nu fie ""deconspirati"" si scurtati de cap pentru pacatul de a fi ... tradat Romania prin integrare. Ma sperie o asemenea perspectiva, insa curgerea noastra de-a lungul secolelor e plina de excese si monstruozitati. Si e dureros de repetabila... Un taram in care o Romanie se razboieste de amar de ani cu o alta Romanie, dupa cliseul absurd al autodistrugerii, al anihilarii reciproce. Usor-usor am senzatia ca sunt indepartat din propria-mi tara, doar pentru greseala de a ma fi nascut prematur. N-am stiut sa-mi tocmesc petitoarele si nici sa-mi conving parintii de graba inoportuna a impreunarii lor reproductive. Platesc, laolalta cu leatul meu, pentru o vina nedovedita si aberanta, prescrisa, culmea!, de fosti ceausisti, amnezici la biografiile care, deunazi, ii propulsasera in nomenclatorul privilegiat al activistilor de nadejde ai PCR. Pana in 1990 eram prea tineri ca sa contam in ecuatia puterii comuniste, ca si dupa, cand esaloanele doi si trei ale partidului-stat s-au inghesuit sa-si vare interesul in rotundul gol al tricolorului. Azi ni se spune ca suntem prea ""batrani"" si, in plus, avem si un ""CV"" maculat, reprobabil, singura scapare fiind pensionarea anticipata. Or resemnarea. Marturisesc insa ca nu mi-a placut in totalitate ""Romania ceausista"", dar ""Romania postdecembrista"" imi displace si ea, semn ca mi s-au harazit gresit nu numai timpul, ci si patria...