Judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie au respins, ieri, recursul lui Teodor Atanasiu fata de decizia prin care Sectia de contencios administrativ a Curtii de Apel Bucuresti i-a respins cererea de suspendare a efectelor decretului prezident
Judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie au respins, ieri, recursul lui Teodor Atanasiu fata de decizia prin care Sectia de contencios administrativ a Curtii de Apel Bucuresti i-a respins cererea de suspendare a efectelor decretului prezidential de suspendare din functia de ministru al Apararii. Atanasiu nu a fost prezent in sala de judecata, el fiind reprezentat de avocatul sau, maestrul Cristian Iordanescu, decanul Baroului Bucuresti. Acesta din urma a explicat absenta lui Teodor Atanasiu precizand ca ministrul "nu vine la astfel de procese, in civil, merge doar la cele in penal".
Dupa ce a sustinut in fata instantei ca avocatii lui Atanasiu au depus noi motive de recurs, pe care nu a avut timp sa le studieze cerand astfel amanarea cauzei, solicitare ce a fost respinsa, consilierul presedintelui Traian Basescu, Radu Braileanu a ridicat o exceptie de neconstitutionalitate in ceea ce priveste Legea 115/1999 referitoare la raspunderea ministeriala. Adica, exact actul normativ in baza caruia, in 12 septembrie, presedintele Traian Basescu l-a suspendat din functie pe Teodor Atanasiu.
Exceptie comuna
Si aceasta cerere a fost insa respinsa de magistratii Curtii Supreme, fiind considerata o chestiune prealabila, fara legatura cu obiectul cauzei, si anume suspendarea decretului prezidential. Interesant este insa faptul ca aceeasi exceptie de neconstitutionalitate invocata, ieri, de consilierul prezidential, care a precizat ca nu s-a consultat cu Traian Basescu in legatura cu acest aspect, a fost ridicata chiar de catre aparatorii ministrului suspendat in timpul dezbaterilor de la Comisia speciala de la Cotroceni. "Partea adversa a sustinut astazi exact ce am sustinut noi inca din faza de comisie, si anume, ca Legea 115/1999 este neconstitutionala. Drept urmare, masurile aplicate in baza acestei legi sunt, de asemenea, ilegale si abuzive. Este o declaratie stupefianta, dar este facuta de niste experti in drept, care gandeau ca pot suspenda solutionarea in cauza data si trimiterea acesteia la Curtea Constitutionala ca sa nu obtinem noi suspendarea (n.r. - a decretului prezidential prin care a fost suspendat din functie Teodor Atanasiu)", a explicat maestrul Cristian Iordanescu.
Doi ministri ai Apararii
Avocatii lui Atanasiu au invocat, in fata instantei, existenta solutiei neinceperii urmarii penale, data de procurorii Sectiei Parchetelor Militare. In acest context, aparatorii ministrului suspendat al Apararii au aratat ca rezolutia de neincepere a urmarii penale este "un act nou in cadrul procedurii care demonstreaza ca situatia de la care s-a pornit initial - procedura de demonstrare a savarsirii unor fapte penale - nu mai subzista". In acest sens, au fost invocate doua situatii similare din dreptul comparat. In acelasi timp, avocatii au mai precizat ca daca decretul prezidential nu va fi suspendat, s-ar putea ajunge la situatia in care, prin numirea unui interimar si ramanerea definitiva a solutiei de neincepere a urmarii penale - dupa expirarea termenului legal de atacare a acestei rezolutii - sa fie doi ministri ai Apararii.
Suspendarea
La jumatatea lunii iulie, Teodor Atanasiu sustinea ca stie de la Directia de Informatii Militare ca purtatorul de cuvant al Presedintiei da presei, "pe surse", informatii care sa-l discrediteze. In urma acestei declaratii, Adriana Saftoiu a formulat o plangere penala impotriva liberalului pentru abuz in serviciu contra intereselor persoanei. De asemenea, contra lui Atanasiu a mai depus o plangere la Parchetul General si deputatul PSD Eugen Bejinariu, care l-a acuzat de abuz in serviciu in legatura cu lobby-ul pe care serviciul secret al Armatei trebuia sa-l desfasoare pe langa parlamentari. Comisia speciala de la Cotroceni a analizat cazul si a stabilit ca nu exista temeiuri pentru clasarea celor doua plangeri, fiind necesare aprofundarea si corelarea sustinerilor din dosare cu alte probe si cu declaratiile altor persoane in vederea stabilirii nevinovatiei sau a vinovatiei ministrului. De asemenea, Comisia a stabilit ca "exista indicii pe baza carora este necesar ca organele in drept sa efectueze cercetarea penala, potrivit dispozitiilor legale, pentru a stabili daca si in ce conditii, domnul Teodor Atanasiu se face vinovat de savarsirea vreunei infractiuni, precum si incadrarea juridica aplicabila".
In aceste conditii, la 12 septembrie, presedintele Traian Basescu l-a suspendat din functie pe ministrul Apararii in temeiul prevederilor articolului 100 alin. 1, art. 109 alin. 2 din Constitutie si al Legii privind responsabilitatea ministeriala, "pentru a indeparta orice suspiciune de influentare a anchetei, avand in vedere declansarea procedurii de urmarire penala".
Recursuri respinse
Decizia de suspendare din functie a fost atacata de Atanasiu la Curtea de Apel Bucuresti. Judecatorii au respins insa actiunea formulata de liberal, hotararea fiind atacata cu recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie, care, la randul ei, a respins, asa cum s-a putut vedea mai sus, contestatia.
De asemenea, avocatii ministrului s-au adresat si Administratiei Prezidentiale formuland un recurs gratios impotriva actului administrativ prin care Atanasiu a fost suspendat. Contestatia a fost insa respinsa de seful statului. In aceste conditii, avocatii lui Teodor Atanasiu au cerut in instanta anularea decretului de suspendare din functie, solicitarea urmand sa fie solutionata de Curtea de Apel Bucuresti.
NUP de la Parchet
Intre timp, in 6 octombrie, procurorii Sectiei Parchetelor Militare au dispus "neinceperea urmaririi penale fata de Teodor Atanasiu si fata de ofiterii Directiei Generale de Informatii a Armatei si Directia de Informatii Militare, sub aspectul savarsirii infractiunilor de abuz in serviciu contra intereselor publice si abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, in dosarul constituit in urma plangerilor formulate de consilierul prezidential Adriana Saftoiu, precum si de deputatul Eugen Bejinariu". Procurorii militari au stabilit ca "nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunilor de abuz in serviciu contra intereselor publice si contra intereselor persoanelor, intrucat nu s-a produs o tulburare insemnata bunului mers al unei autoritati sau institutii publice ori o paguba patrimoniului acesteia si nici nu s-a constatat producerea vreunei vatamari intereselor legale ale unei persoane".


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.