Din ce in ce mai multi romani cu studii superioare pleaca in Europa pentru joburi mai bine platite. Fenomenul migratiei a luat amploare dupa extinderea Uniunii Europene, cand forta de munca din tarile nou intrate s-a orientat catre statele mai dezvoltate.

Medicul roman ii ia locul celui din Marea Britanie, care, la randul sau, a ales sa munceasca pentru un salariu mai avantajos in SUA, Noua Zeelanda sau Canada. Daca pentru romani migratia este un fenomen recent si asociat de obicei cu persoanele care aleg sa lucreze in Italia si Spania in agricultura - asa numitii capsunari - in Statele Unite a doua generatie de vest-europeni, nascuta pe pamant american, termina liceul.

Alaturi de muncitorii necalificati si calificati, incep sa plece in strainatate din ce in ce mai multi romani cu studii superioare. Dintr-o perspectiva nationalista, despre Romania se poate spune ca pierde oameni calificati. Pierderea poate fi considerata dubla daca luam in calcul faptul ca numai pentru anul 2007, Ministerul Muncii are prevazuta in buget suma de 42,2 milioane de lei noi pentru formare profesionala, 13,2 milioane de lei pentru stimularea mobilitatii fortei de munca si 103,6 milioane de lei pentru finantarea programelor de ocupare a fortei de munca in lucrari de interes comunitar.

STATISTICI. Organizatia Internationala pentru Migratie a estimat ca aproximativ 2 milioane de romani muncesc, in prezent, in alte tari. Aproximativ 40% dintre cei care au plecat aveau varste cuprinse intre 30 si 49 de ani. Cei mai multi proveneau din mediul rural. Destinatiile preferate ale emigrantilor romani sunt Spania, Italia si Germania.

Secretarul general al ONU, Kofi Annan, este de parere ca o consecinta negativa a fenomenului migratiei este ""seceta intelectuala"", plecarea oamenilor cu studii superioare care isi parasesc tara pentru optiuni mai bune in alte state. Ei creeaza un vid intelectual in tarile de unde pleaca. Potrivit unui raport al ONU, 60% dintre intelectualii din Guyana, Haiti si Jamaica traiesc in prezent in alte tari.

Citeste si:

Romanii care au studii in domeniile stiintei si tehnologiei, medicina, farmacie, dar si in invatamant si sanatate sunt recrutati direct, adesea chiar din ultimii ani de scoala. Ei au si cele mai multe sanse de a obtine contracte pe termen lung, dar si dreptul de stabilire in tara respectiva. Daca in anii 1995-1996 procentul inginerilor si arhitectilor care alegeau sa lucreze in alta tara era de numai 8%-9%, acum a ajuns la 14%-15%. Constructorii, foarte bine cotati in Germania, Israel, dar si personalul paramedical, respectiv asistentele medicale, pentru care cererea angajatorilor din Italia, SUA, Canada, Elvetia este in crestere, personal hotelier, de alimentatie publica, sunt, de asemenea, solicitati pe anumite piete.

DUBLU FLUX IN EUROPA. In UE, fenomenul migratiei fortei de munca are alte nuante. Pe de o parte, exista o anumita miscare a lucratorilor din interiorul Uniunii, de la un stat membru la altul: polonezi care se angajeaza in Franta, cehi care isi gasesc de lucru in Germania. Orice cetatean dintr-un stat membru are dreptul de a lucra oriunde doreste in spatiu comunitar.

Asa cum era de asteptat, forta de munca din statele care s-au integrat in 2004 a profitat de ocazia de a se angaja in ""vechile"" tari membre, cu un nivel de trai mai ridicat si cu salarii sensibil mai mari. De pilda, asistentele medicale din Polonia aveau toate motivele sa dea uitarii venitul lunar de acasa, maximum 300 de euro, pentru a-si face meseria in Marea Britanie sau Irlanda pentru salarii de cel putin 2.000 de euro.

In statele membre, principala tendinta este ca esticii sa se angajeze pe piata din vest, profitand de decalajul care exista inca in termeni salariali. Ei preiau insa locurile de munca dupa care localnicii nu se prea dau in vant. De exemplu, Olanda a decis, inca din 2004, sa faciliteze sosirea pe piata muncii a catorva categorii de lucratori unde forta de munca proprie era pe minus. Este vorba despre soferii de cursa lunga, muncitorii la abator sau laboranti. In Marea Britanie, polonezii, cehii sau balticii presteaza servicii in domenii unde britanicii nu se prea inghesuie: curierat, constructii, servicii hoteliere, alimentatie publica. De asemenea, ei satisfac si cerintele pietei in sectoare unde Regatul duce lipsa de profesionisti. Un exemplu a fost apelul Londrei la dentisti est-europeni sau la asistente medicale. Suedia a anuntat ca sufera de lipsa de dadace, Italia si-a facut ""plinul"" de menajere cu ajutorul romancelor sau al altor estice, spaniolii nu mai au nevoie sa faca munci de jos pentru ca s-au dotat cu romani, bulgari, polonezi.

FOSTA URSS