Furt rusesc protejat de statul roman

Din 1949 rusii, fosti sovietici, ocupa o superba vila in centrul Bucurestilor, situata pe strada Tuberozelor nr. 4, unde in prezent se afla sediul Consulatului Federatiei Ruse. Povestea furtului acestei vile este inca o fila din romanul suferintelor prin care a trecut familia industriasului interbelic Nicola Prodanof. De aproape 14 ani, familia Prodanof se lupta in Romania cu Federatia Rusa pentru recuperarea imobilului care a apartinut inaintasilor familiei. Nicolae Prodanof (foto), urmasul familiei de industriasi interbelici Prodanof, revendica locuinta bunicii sale, Clelia, din strada Tuberozelor, numarul 4, fosta Toma Stelian nr. 4, unde se afla in prezent Consulatul Federatiei Ruse. Procesele pe care Prodanof le are cu statul roman, reprezentat conform legislatiei de Ministerul Finantelor Publice, dureaza, cum spuneam, de 14 ani. "Dupa ce tribunalul a zis ca nu am dreptul sa imi revendic casa, am ajuns pana la Curtea Suprema, care a intors dosarul la rejudecare. Dar am luat-o de la capat, pentru ca judecatorilor le este frica sa se atinga de casa in care stau rusii", ne-a declarat Nicolae Prodanof.
Ambasada Federatiei Ruse intervine
Intr-un memoriu adresat, pe data de 18 aprilie 2002, Ministerului Afacerilor Externe, Ambasada Rusiei isi arata profunda ingrijorare fata de posibilitatea de a pierde casa in care functioneaza consulatul: "Am fi foarte recunoscatori daca, in viitor, ambasada va fi ocrotita de pretentii nejustificate privind proprietatea care apartine Federatiei Ruse in Romania". Mai mult chiar, rusii reamintesc autoritatilor romane, sub forma unei amenintari voalate, ca "au promis de mai multe ori" rezolvarea problemelor legate de reinregistrarea pe numele Federatiei Ruse a proprietatii fostei URSS.
Familia Prodanof a fost data afara din casa, in 1949, de catre locotenent-comandorul Petre Kisilev, atasat militar adjunct, atasat naval, al Ambasadei URSS in Republica Populara Romana, care a luat casa in primire pentru el si familia lui. Prodanofii au pierdut tot ce aveau, in actul de confiscare fiind consemnate, pe langa camerele imobilului si mobila aferenta, chiar si cele mai neinsemnate obiecte, cum ar fi "doua camasi de noapte, de dama, una roz cu bleu, uzata, sapte perechi de chiloti barbatesti, rupti, doua perechi de indispensabili rupti" si multe alte asemenea "obiecte de inventar". "Pe noi nu ne-au nationalizat, ne-au dat afara comunistii cu armele, ne-au furat!", ne declara, revoltat, Nicolae Prodanof. Intr-adevar, Secretariatul General al Guvernului confirma faptul ca "in anexa pentru Bucuresti a Decretului nr. 92/1950 (Decretul de nationalizare a proprietatilor - n.r.) nu figureaza Clelia Prodanof". Uitand astfel sa inscrie casa din strada Tuberozelor in acte ca fiind proprietate de stat, comunistii romani efectueaza in 1951 un schimb cu Ambasada URSS, prin care acest imobil trece in proprietatea statului rus, iar statul roman primeste, la schimb, casa din Soseaua Aviatorilor 86.
Schimb de case moca
Pe langa faptul ca au schimbat un imobil ce valora, conform actelor vremii, cinci milioane de lei, cu unul ce abia atingea 1,5 milioane, romanii au uitat insa ca si palatul din Aviatorilor fusese confiscat de rusi fara absolut nici un motiv, fie chiar si total injust, asa cum erau majoritatea motivatiilor de acest gen in acele vremuri. Anton Hopfer, fostul proprietar al vilei din Aviatorilor nr. 86 nu era neamt, ca sa justifice confiscarea casei ca proprietate a inamicului, ci sas din Sibiu. "Rusii s-au luat, simplu si simplist, dupa nume. Pe Hopfer l-au impuscat si i-au luat casa. Cele doua state au facut un schimb de case, de proprietati care nu le apartineau, pe care nu au avut si nu au acte nici acum", ne povesteste, indignat, Nicolae Prodanof. Desi locuieste in Brazilia, la Sao Paolo, Nicolae Prodanof vine in Romania cateva luni pe an pentru a-si sustine cauza. "Am avut o speranta cand i-am auzit pe Basescu si pe Tariceanu la New York, cand au vorbit comunitatii romanesti despre retrocedarea proprietatilor. Nu au facut nimic. Cred ca mai degraba tin cu rusii, pentru ca este evident ca eu sunt singurul care are act de proprietate pe casa respectiva", povesteste urmasul industriasilor Prodanof, cel care mai are de revendicat inca trei fabrici in Bucuresti, despre care ZIUA a scris, si care a castigat, deocamdata, parcul din jurul vilei lui Ceausescu, din Primaverii, si vila din Berna in care a stat fostul ministru de Externe ceausist Stefan Andrei.
Furati in absenta
Vila din Tuberozelor nr. 4 a fost furata de comunisti in timp ce Nicola Prodanof si sotia se aflau in strainatate de aproape un an de zile. Hotii de atunci au invocat Decretul 125 din 7 iulie 1948 care, la art. 17 pct. 4 stipula: "se retrage cetatenia romana celor care nu se intorc in tara dupa expirarea termenelor de valabilitate a actelor de calatorie eliberate de autoritatile romane." Acelasi act normativ specifica, la art. 18, faptul ca "averea acelora carora li s-a retras cetatenia romana va fi trecuta in proprietatea statului." Iar la art. 30, se spune ca "Cetatenia romana se retrage prin decret al Prezidiului Marii Adunari Nationale, dat in baza deciziei Consiliului de Ministri, la propunerea Ministerului Justitiei". Conform documentelor existente si puse la dispozitie de Nicolae Prodanof, rezulta fara tagada ca inventarierea si asa-zisa preluare in administrare provizorie - un provizorat care dureaza de aproape 60 de ani!, s-a dispus si s-a facut inainte de a-i fi retrasa cetatenia romana proprietarului de drept al vilei, respectiv Nicola Prodanof. Tot din documente rezulta ca Nicola Prodanof a cerut prelungirea valabilitatii pasaportului sau, numai ca Ministerul Afacerilor Interne, prin adresa nr. 016229 din 27 august 1949 anunta ca "numitii nu au primit prelungirea pasaportului si s-a intervenit pentru retragerea cetateniei cu confiscarea averii". Asadar, industriasul Prodanof a pierdut cetatenia pentru ca s-a dorit neaparat acest lucru, atasatul militar adjunct al Ambasadei URSS la Bucuresti punand ochii mai de mult pe superba vila Prodanof.
"Nationalizare" prin... Conventie
In Buletinul Oficial din 20 aprilie 1950, prin care se reglementa aplicarea Decretului 92/1950, scrie: "Se nationalizeaza imobilele prevazute in listele anexe inregistrate la Cancelaria Consiliului de ministri sub nr. 543 din 14 aprilie 1950, care fac parte integranta din prezentul decret..." Numai ca in anexele respective imobilul de la adresa Toma Stelian nr. 4 nu se regaseste sub numele adevaratului proprietar de la acel moment si nici adresa nu era cea la care se afla vila lui Nicola Prodanof. De fapt, proprietarii si urmasii lor au fost scosi din imobil cu forta inca din 1949 de catre autoritatile comuniste care le si fixasera domiciliul in Str. Sofia nr. 11. In plus, autoritatile comuniste ale vremii au semnat abia in 1951 acordul intitulat "Conventia de schimb", pentru ca apoi, dupa 1989, sa se dea aparenta de legalitate si drept de preluare reprezentantilor Federatiei Ruse si sa se declare ca sunt proprietari prin Decretul 201/8 februarie 1993.

---

Despre autor: