Demisia lui Sorin Ilfoveanu din calitatea de rector al Universitatii Nationale de Arta, a parut la prima vedere un gest de neinteles, cu atat mai mult, cu cat ea a survenit cu putin inainte de deschiderea noului an universitar. Unii probabil au luat-o drept un act de orgoliu profesoral, altii au considerat (poate), ca artistul vrea sa iasa din contingent printr-o regie bine pusa la punct, multi vor fi spus ca "s-a pripit", mai ales ca se intampla dupa doar doi ani de la numirea in aceasta functie; nu putini sunt insa cei care au inteles foarte bine motivatia si coerenta gestului. Dar, cum cel mai bine stie acest lucru insusi Sorin Ilfoveanu, l-am rugat sa detalieze refuzul lui categoric de-a mai fi rectorul UNA.
Sorin Ilfoveanu, demisia din calitatea de rector al Universitatii Nationale de Arta a produs un soc. Motivatia gestului tau este cu siguranta una complexa, si nu un capriciu de moment. Doctoratul impus profesorilor din Universitate, este unul din punctele nevralgice. Nu s-a putut ajunge la o intelegere? Te-ai opus doctoratului? Ce ai cerut insistent Ministerului si nu a avut ecou?
In interventiile pe care le-am facut la Minister, eu n-am insistat ca profesorii de la Universitatea Nationala de Arta sa nu dea doctoratul. Am insistat insa sa se dea un doctorat vocational, profesional. Pana acum 7-8 ani doctoratul se dadea in estetica si teoria artei pentru artistii profesori care voiau sa-l sustina. Nu era nimic rau in asta. Nu poti obliga, pe de alta parte, un pictor, spre exemplu, sa dea un doctorat in istoria si teoria artei. Doctoratul lui trebuie sa fie vocational, pe propria arta. Abia acum 2 ani s-a stabilit metodologia pentru doctorate vocationale, dar, neexistand conducatori de doctorate vocationale. Profesorii, lectorii care sunt in numar mare la UNA nu puteau sa-si dea doctoratul cu 2-3 conducatori. Un conducator de doctorat nu are cum sa aiba mai mult de 5-6 doctoranzi. Este absurd. Ne-am inchis pur si simplu in acest lucru. Asa se face ca, neavand alta solutie, exista la ora de fata conducatori de doctorat care au si 30 de doctoranzi.
Sa ne imaginam ca ti-ai sustinut doctoratul. Exista o bucurie ca ai dus pana la capat lucrul asta. Te recomanzi: Sorin Ilfoveanu, doctor in arte vizuale? Suna bine?
Cel mai bine a spus Grosan: "In curand la UNA, veti putea deschide o policlinica". Important este insa altceva. Din moment ce mi-am asumat titulatura de Universitate (Conferinta de la Bologna), e normal ca profesorii nostri, respectiv artistii, care sunt in Universitate profesori, sa aiba si doctoratul. Dar repet, doctoratul in arte vizuale.
Ce ai cerut de fapt, ca rector al UNA, Ministerului?
Eu nu am cerut nimic altceva, decat sa prelungeasca inca un an prepararea doctoratului, ca toti cei inscrisi la el si care se afla in faza de finalizare sa aiba ragazul sa si-l termine. Am primit refuzul categoric din partea echipei de la minister, in special a secretarului de stat Miron, care printr-un fax trimis ne-a spus ca trebuie sa respectam legea, dansul neavand nici un fel de intelegere in ceea ce priveste domeniul artei.
Mai bine zis, implicare directa.
Probabil ca dansul intelege ceea ce nu pricepe. Aici este semnalul de alarma pe care vreau sa-l trag: prin ultima adresa pe care am trimis-o, noi am si esalonat datele si perioadele in care toti profesorii, incepand de la 1 octombrie 2006 pana la 1 iulie 2007, si-ar fi terminat doctoratul si ar fi intrat in normalitate. In acest fel, prelungirea cu un an a titulaturii, in ce priveste profesorii care sunt in faza de finalizare a doctoratului conform listei inaintate Ministerului, ar fi fost, spun eu, un lucru de bun simt, fara consecinte negative.
Care este, dupa tine, miza unui doctorat la Universitatea de Arta?
Miza unui doctorat, in acest caz, trebuie sa fie originalitatea. Originalitatea unui artist fiind stilul lui. Iti dai doctoratul pe opera ta in scris ori faci o expozitie. Asta era noutatea si in acelasi timp, normalitatea pe care o propuneam noi.
Si mie mi se pare de la sine inteles ca un artist devenit profesor universitar sa propuna ca tema a doctoratului, propria opera, cautand sa o imbrace intr-o expunere-eseu sau intr-o expozitie care-l defineste.
Asadar, mi se parea fireasca ramanerea ca titulari a profesorilor care sunt artisti importanti si se afla in preajma pensionarii (nu fac o pledoarie pro-domo, pentru ca oricum, hotararea mea de-a demisiona ramane definitiva).
Ce se intampla acum?
Un lucru foarte grav: cei care trebuie sa gandeasca si sa conduca invatamantul artistic isi pierd titulatura, mai bine zis contractul de munca, devenind profesori asociati. Sa zicem ca isi dau totusi doctoratul si atunci trebuie sa se inscrie din nou la concurs, ceea ce este o aberatie.
Asa s-ar intampla acum, de pilda, cu Vladimir Zamfirescu?
Nu, nu e cazul lui, pentru ca el este deja profesor asociat. Este vorba de alti teizeci si ceva de profesori, care au functii de conducere, sunt sefi de catedra, sunt membri in Senatul Universitatii.
Asta inseamna ca se va subrezi intr-un fel ceea ce s-a construit in acesti ultimi ani in interiorul Universitatii?
Inseamna dezarticularea intregului sistem dinauntrul Universitatii. Si asta numai pentru ca nu exista intelegere in privinta unei prelungiri de un an.
Sa zicem ca aveai intelegere din partea Ministerului (vorbind acum numai despre tine, care ai fost ales rector in mod democratic). Cand te-ai lovit de cerintele rigide ale Ministerului, ce intentii ai avut in primele momente?
Am avut, recunosc, intentia sa-mi dau doctoratul; incepusem chiar cu Andrei Plesu, insa era grabit si sub presiune si am renuntat. Cum ti-am mai spus hotararea mea este definitiva si, daca stau sa ma gandesc, nici n-am vrut ca sa fac o cariera din functia de rector.
Nu cumva ai "profitat", chiar, de problematica doctoratelor, pentru a te elibera de functia de rector?
Nu, nu, dar oricum, nu aveam intentia sa stau mai mult de 4 ani. Incepusem sa facem lucruri (cred eu, bune) si in nici un caz nu voiam sa dau inapoi, cu toate greutatile intampinate. Am vrut, in al doisprezecelea ceas, sa remediez aceasta anomalie in ceea ce priveste situatia profesorilor inscrisi la doctorat. Este absolut absurd sa le desfaci contractele de munca, dupa care sa ei sa fie nevoiti sa dea un nou concurs pentru a reveni. O simpla amanare de un an a legilor ar fi reglat aceasta problema.
Da, si nu ar fi fost un cutremur, un tsunami la nivel de minister.
Exista o metodologie coerenta a acestui doctorat?
Lipsesc atat metodologia, cat si conducatorul de doctorat. Uite, sa-ti dau un exemplu: cand am cerut urgentarea dosarului lui Sorin Dumitrescu pentru a deveni conducator de doctorat, mi s-a raspuns ca acest lucru se va dezbate cand se va intruni comisia. Majoritatea s-au inscris la acest doctorat vocational cand a aparut metodologia. Am stabilit ca suntem o universitate si am schimbat structura conform universitatilor europene. Pana aici totul normal, dar faptul ca nu au prelungit acest doctorat cu un an m-a revoltat.
Nu a fost deci un refuz categoric vizavi de aceste doctorate din partea Universitatii de Arta.
Bineinteles, ca nu. Ministerul a mai prelungit, dar numai pentru doctoratele teoretice, in estetica. Am trimis o depesa cu datele profesorilor, propunand acea amanare pentru ceilalti. Nu era nimic greu de inteles.
Sorin Ilfoveanu, vad ca ti-ai luat in momentul de fata un fel de vacanta profesorala.
Mi-am luat un an sabatic si o sa ma gandesc serios daca voi reveni in invatamant.
Nu-ti lipsesc in momentul de fata studentii, efervescenta?
Imi voi dedica timpul atelierului (daca o sa-l mai am) si nu-l voi risipi. Poate doar sa beau un pahar de vin din cand in cand cu voi, cei apropiati, in Gradina la Eugen Suciu...
Cum sa nu mai ai atelier?
Atelierele din Biserica Amzei 7-9 se pare ca sunt revendicate si nu vad cum va solutiona conducerea UAP acest lucru, pentru ca nu mai are nici o autoritate in fata Primariei ca sa rezolve protectia artistilor.
De ce nu ai participat la decernarea premiilor UAP, mai ales ca ai fost premiat alaturi de Adrian Ilfoveanu pentru expozitia comuna de pictura si sculptura de anul trecut de la Mogosoaia?
Tocmai ceea ce ti-am spus mai inainte m-a facut sa nu particip.
Am inteles ca vei dedica atelierului mult mai mult timp. De fapt se si vede: este atmosfera de lucru aici, in intimitatea lui.
In decembrie, Galeria "Posibila" imi organizeaza o expozitie de desene, iar acum lucrez impreuna cu Stefan Agopian la o carte bibliofila a carei aparitie speram sa se intample la primavara.
Poti preciza despre ce carte este vorba?
"Tobit", romanul lui Agopian, in oglinda cu Tobitul din "Septuaginta". Vor fi pagini manuscris, din cartea lui Agopian, cu desene si gravuri originale, de-ale mele.
In final, poate iti mai rasucesc putin cutitul in rana intrbandu-te iar: nu-ti pare totusi rau ca ai renuntat la calitatea de rector?
Imi pare rau pentru ca nu am dus la capat ceea ce am inceput. Este ca si cum as fi pacatuit.