Un numar de 187 de "romani de pretutindeni" au fost adunati la Bucuresti in fosta "Casa a Poporului", actual "Palat al Parlamentului". Oameni de tot soiul: politicieni, jurnalisti, activisti din organizatii non-guvernamentale, poeti, prozatori etc - in marea lor majoritate animati de bune intentii. Cea mai mare parte a lor au inteles foarte repede (sau li s-a spus din timp) de ce au fost chemati la Bucuresti. Trebuie sa joace aici un rol intr-un scenariu prestabilit: sa-i ofere ministrului Ungureanu, pe tava, acordul in corpore al romanilor de pretutindeni pentru proiectul sau de lege privind diaspora.
Conform unei faimoase expresii favorite "va propun un exercitiu de sinceritate" (de parca respectivul in restul timpului ne-ar turna la minciuni cu nemiluita si doar in aceste momente face uz de o sinceritate anuntata). Schimbul e simplu: imi aprobati proiectul de lege sau puteti sa va luati adio de la finantari de la Bucuresti! Ieri am auzit de la "romanii de pretutindeni" o multime de plangeri, toate asupra unui singur subiect: Departamentul Romanilor de Pretutindeni refuza constant finantarea proiectelor pentru mentinerea identitatii romanilor din afara granitelor tarii. Oamenii au degetele prinse la tocul usii si iti soptesc, privind suspiciosi in stanga si dreapta, despre diversele lor necazuri, cu autoritatile de pe unde sunt ei veniti, dar si cu autoritatile din "tara mama". Functionarii de la Departament dau din umeri si iti arata in sus cu un degetel ridicat timid: "Stii, sunt si eu functionar... asta este..." Pe de alta parte sunt extraordinare raportarile "sefilor", umflate ca in vremurile trecute: "Tovarase membru al CC al UTC avem onoarea sa va raportam ca anul acesta productia de romani de pretutindeni la hectar a crescut cu peste 60%!"
Si mai e o chestie, aproape nebagata in seama: la conferinta romanilor de pretutindeni au fost chemati 187 de reprezentanti - insa dintre acestia doar 76 ii reprezinta pe romanii din Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Serbia si Bulgaria. Conferinta este clar dominata de cei 111 "romani de pretutindeni" din tarile membre ale Uniunii Europene. De parca cele mai multe probleme le-ar avea cei plecati la munca in UE. Cu alte cuvinte: autoritatile de la Bucuresti nu sunt foarte deranjate de faptul ca minoritatea romana nu este recunoscuta in Serbia si Bulgaria, de faptul ca in Ucraina romanii au fost despartiti in romani si moldoveni (slavit fie Stalin!) sau de batjocurile aruncate in obrazul romanilor (de data aceasta din Romania) prin noul manual de istorie de la Chisinau. Ideea de baza este ca dezbaterile sa iasa bine: care ar avea ceva de carait din romanii din jurul tarii sa-i fie astupata rapid gura de majoritatea "europenizatilor" (care fie vorba-ntre noi, au plecat de buna voie si se pot intoarce oricand, nu le-a luat nimeni cetatenia cu forta).
Bine ca am ajuns la subiectul cetatenie. Ministrul Ungureanu a declarat ieri "surprinzator, dar si nedrept" numarul de 400.000 de solicitari recente de cetatenie romana venite din partea locuitorilor Republicii Moldova, in conditiile in care la recensamantul din 2004 numai 70000 si-au declarat identitatea romana. Ministrul Ungureanu a apreciat ca basarabenii sunt atrasi de perspectiva aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. Bine ca macar acum suntem atractivi! Insa in nici un caz nu se poate spune ca actualul Guvern de la Bucuresti este foarte grabit in a da inapoi basarabenilor cetatenia romana. Pentru ca basarabenii nu au renuntat de buna voie la calitatea de cetatean roman, au fost fortati de Armata Rosie. Iar de vreo trei ani procesul este definitv blocat. La Ministerul de Justitie se pritoceste - aproape in secret - un proiect de modificare a legii. Dumnezeu mai stie ce o sa iasa si din legea asta! Drept e ca si basarabenii s-au trezit prea tarziu: trebuiau sa fi fost 400.000 de cereri depuse de acum 6 ani, daca nu de 10 ani.
"Na! ca am ajuns si roman de pretutindeni!" imi spunea ieri cu obida un prieten. Romanii de pretutindeni si nicairea. Si ca sa incheiem cu "exercitiul de sinceritate": romanii din afara granitelor tarii au fost in permanenta instrumentalizati de diversele guvernari de la Bucuresti. Mentinerea identitatii romanesti are la baza doctrina de partid - cine e la putere la Bucuresti canalizeaza fondurile in directia orientarii respective. Ne-ar trebui mai degraba o lege a "depolitizarii romanilor de pretutindeni".