Universitatea Harvard a decernat, joi, premiile IgNobel, distinctii acordate in mod traditional celor mai trasnite, ciudate sau inutile studii si descoperiri stiintifice, o alternativa distractiva a premiilor Nobel adevarate, transmite Reuters. Printre castigatori se numara autorul unui studiu asupra picioarelor imputite, cel al unui studiu asupra sunetelor scoase de unghii pe o tabla de clasa, o echipa de cercetatori din Israel care a descoperit ca sughiturile pot fi vindecate cu un deget introdus in rect si un cercetator care a descoperit de ce ciocanitorile nu au migrene.
"Premiile sarbatoresc neobisnuitul, onoreaza imaginatia si stimuleaza interesul oamenilor in ceea ce priveste stiinta, medicina si tehnologia", a indicat Marc Abrahams, editor al revistei de umor "Annals of Improbable Research", care sponsorizeaza premiile impreuna cu Harvard-Radcliffe Science Fiction Association si Harvard-Radcliffe Society of Physics Students. Toate studiile au fost publicate in reviste de stiinta si de medicina prestigioase. Totusi, spre deosebire de premiile Nobel decernate de Academia de Stiinte din Suedia, castigatorii la IgNobel nu sunt recompensati cu bani si au parte de prea putina celebritate. Premiul IgNobel pentru biologie a fost decernat anul acesta lui Bart Knols de la Wageningen Agricultural University din Olanda si colegului sau Ruurd de Jong pentru ca au demonstrat ca femela de tantar anofel (Anopheles gambiae), care transmite malaria, este atrasa in mod egal de mirosul branzei Limburger si de mirosul picioarelor umane. "Am demonstrat ca trei specii diferite de tantar anofel prefera sa ciupeasca diferite parti ale unui voluntar nud care sta nemiscat si ca acest comportament este influentat de mirosurile acelor zone de pe corp", au scris acestia in studiul publicat in revista medicala Lancet, in 1996.
Ciocanitorile nu au migrene
Premiul pentru ornitologie a fost decernat lui Ivan Schwab de la Universitea California Davis si lui Philip R.A. May, pentru ca au explicat de ce ciocanitorile nu sufera de dureri de cap, desi aceste pasari isi lovesc zilnic ciocul de trunchiurile copacilor de aproximativ 12.000 de ori. Premiul IgNobel pentru pace a fost acordat lui Howard Stapleton de la Merthyr Tydfil, Tara Galilor, pentru ca a inventat un dispozitiv audio care scoate sunete care nu pot fi auzite decat de persoanele cu varste de pana la 30 de ani. Tehnologia a fost utilizata pentru crearea unor aparate care sa enerveze adolescentii. Ulterior, tehnologia a fost folosita la conceperea unei sonerii pentru telefoanele mobile care nu poate fi auzita decat de tineri. Premiul pentru acustica a fost atribuit lui Lynn Halpern, Randolph Blake si lui James Hillenbrand de la Universitatea Northwestern, Chicago, pentru un experiment din 1986 destinat sa explice de ce sunetul unghiilor pe o tabla de clasa este atat de enervant.
Premiul IgNobel pentru medicina a fost decernat lui Francis Fesmire de la Colegiul de medicina al Universitatii din Tennessee, lui Harry Bassan si lui Arie Oliven de la Centrul medical Bnai Zion din Haifa, Israel, pentru niste studii intitulate "Vindecarea sughitului persistent prin intermediul masajului rectului cu degetul".
Premiul pentru matematica a fost atribuit lui Nic Svenson si Piers Barnes de la Australian Commonwealth Scientific and Research Organization, pentru calcularea numarului de fotografii necesare a fi realizate de cineva pentru ca acesta sa se asigure ca nimeni din grup nu a fost surprins cu ochii inchisi.
Discursurile premiantilor la aceste premii sunt limitate la un minut. Daca acestia depasesc timpul alocat, o tanara care indeplineste rolul de maestru de ceremonii se apropie de invitat si-i sopteste: "Opreste-te, te rog, pentru ca ma plictisesc". (D.M.)