Mostenitorii industriasilor Nicolae Malaxa si Max Auschnitt au primit ieri titluri de despagubire in valoare de peste un miliard de lei (circa 315 milioane de euro) pentru o parte din bunurile confiscate de regimul comunist. Cele mai mari despagubiri au fost acordate mostenitorilor lui Nicolae Malaxa, care au primit de la stat titluri de despagubire in valoare de 622,5 milioane lei pentru intreprinderea Faur Bucuresti (fosta uzina Nicolae Malaxa), de 384,7 milioane lei pentru fabrica Republica Bucuresti (denumita in trecut Uzina de Tuburi si Otelarii) si de 73,3 milioane lei pentru actiunile detinute in trecut la Combinatul Siderurgic Resita (fostele Uzine si Domenii Resita). Mostenitorii lui Nicolae Malaxa sunt Loreen Ellen Malaxa, Georgia Palade van Dusen si Philip Theodor Palade, toti trei locuind in Statele Unite. Georgia si Philip sunt copiii fiicei industriasului Malaxa si ai lui George Emil Palade, laureat al Premiului Nobel pentru biologie.
Averea familiei Auschnitt a fost revendicata de Steven Auschnitt, fiul fostului proprietar, si Gimeno Martinez Nuria, vaduva lui Robert Auschnitt, si el fiu al fostului proprietar. Au primit despagubiri in valoare de 37,7 milioane de lei (circa zece milioane de euro) pentru partea de actiuni detinuta de familie la Societatea Anonima pe Actiuni Uzinele de Fier si Domeniile Resita (actualul Combinat Siderurgic Resita). Mostenitorii s-au declarat multumiti de sumele la care au fost evaluate fabricile detinute de familiile lor.
Alte cereri
Reprezentantii Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor au declarat ca cele doua familii mai au depuse si notificari pentru retrocedarea altor bunuri, o parte dintre acestea fiind respinse pentru ca nu au existat suficiente dovezi privind proprietatea.
Familia Malaxa a mai cerut despagubiri pentru actiunile detinute la Uzinele Unio Datu-Mare, Uzinele Tohanul Vechi, Carom SA, Astra Vagoane Arad, Cugir, Intreprinderea Optica Romana si Societatea de Investitii Imobiliare SAR. Toate aceste cereri sunt in curs de analiza si solutionare, se arata intr-un comunicat al Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS).
Familia Auschnitt a mai solicitat despagubiri pentru actiunile detinute la Uzinele Metalurgice Unite "Titan, Nadrag, Calan" SAR, Astra Vagoane si Societatea Magazinele Unite de Fierarie Ferrum SA, din Galati. Cererile sunt in curs de solutionare.
Steven Auschnitt, prezent personal la inmanarea titlurilor de despagubire, a afirmat ca va vinde actiunile pe care le va primi la Fondul Proprietatea si ca studiaza posibilitatea folosirii unei parti din banii astfel obtinuti pentru dezvoltarea in Romania a unei afaceri cu materiale de ambalaj. El a precizat ca are experienta in domeniu, dobandita in calitate de administrator si, ulterior, consultant la o firma din SUA prezenta pe piata productiei de ambalaje. Firma a fost infiintata in 1952 de familia sa si are o cifra anuala de afaceri de 170 milioane dolari.
Corin Trandafir, avocat-partener la firma de avocatura Rubin-Meyer Doru & Trandafir si reprezentant al mostenitorilor din cele doua familii, a declarat ca mostenitorii lui Nicolae Malaxa vor lua o decizie privind actiunile dobandite la Fondul Proprietatea in functie de evolutia pe piata a acestor titluri. Intrebat daca este posibil ca valoarea de piata a actiunilor sa fie mai mica decat cuantumul despagubirilor calculate pentru bunurile confiscate, Corin Trandafir a amintit ca pe piata de capital exista un risc asumat de actionarii oricarui fond.
Ingrid Zaarour, presedintele Autoritatii, a declarat ca acestea sunt cele mai mari despagubiri pe care statul roman le va da pentru proprietatile confiscate in perioada comunista. Pana acum, Autoritatea a emis 1900 de decizii de despagubire, in valoare de aproximativ doua miliarde de lei.
Fondul Proprietatea a fost creat in 2005 ca solutie pentru despagubirea fostilor proprietari deposedati de regimul comunist carora nu li se mai pot restitui in natura averile confiscate. Fondul Proprietatea are in prezent in portofoliu actiuni la 114 companii si un capital social estimat la 3,9 miliarde euro. (L.M.)
Americanii surad Fondului Proprietatea
Interesele americane in legatura cu actiunile Fondului Proprietatea (FP) sunt tot mai evidente in ultima vreme, in ciuda faptului ca aceasta entitate este un fond de despagubire si nu unul de investitii. Lobby-ul american este foarte activ in acest sens, adaugandu-se altora de pe batranul continent. In tari ca Ungaria, Belgia si Olanda s-au constituit deja fonduri de absorbtie a titlurilor de valoare si de despagubire ce vor fi listate la bursa, chiar daca acestea sunt nominale. Problema este ca, deocamdata, FP nu e functional, iar bunurile ce nu vor fi restituite fostilor proprietari in natura se tranzactioneaza pe piata neagra, in forme pe care ZIUA le-a dezvaluit deja in paginile sale.
Lobby american pe langa Basescu
Investitorii americani, care au luat cunostinta de FP din Romania, s-au aratat foarte interesati de aceasta creatie pur romaneasca, mai ales ca valoarea contabila a fondului se ridica la circa patru miliarde de euro. Si aici nu vorbim doar despre cei care au ceva de revendicat pe teritoriul tarii noastre, ci de investitorii americani in general. Din informatiile noastre au fost atrase chiar niste fonduri din partea potentialilor investitori, pentru urgentarea intrarii FP in functiune. Reprezentantii investitorilor americani cu relatii si influenta in Senatul SUA au solicitat sa se faca demersuri chiar pe langa presedintele Traian Basescu, in luna iulie, cand acesta a avut o intrevedere cu George Bush jr. In cazul in care Cotroceniul se va implica activ in urgentarea procedurii de restituire a proprietatilor, acolo unde este posibil acest lucru, sau in acordarea de actiuni la FP, in compensatie, presedintele nostru va primi felicitari cordiale de la cel american. Iar aceste lucruri Basescu le-a aflat deja, prin intermediul lui Amon Willson, de la Departamentul de Stat al SUA, consilierul personal al lui Bush pentru Europa. Sa mai spunem ca suma din FP preconizata a ajunge in posesia investitorilor americani se ridica la circa zece procente, daca nu si mai mult.
FP este pe cale sa devina functional
Motivul din care FP nu este inca functional consta in faptul ca nu toate cele 114 societati, de la care se vor lua actiuni, sunt listate la Bursa de Valori Bucuresti. Unele inregistreaza chiar dificultati de ordin financiar, aflandu-se cu un picior in faliment. Cu toate acestea, in Ordonanta de Urgenta care urmeaza a fi aprobata cat de curand, se prevede ca Fondul sa poata fi listat, chiar daca cuprinde si societati comerciale cu dificultati finanicare. Acestea din urma vor fi valorificate prin vanzare, si ce se va obtine va fi parte integranta din FP. Iar in cazul in care valoarea Fondului va scadea sub estimarea de patru miliarde de euro, exista posibilitatea recuperarii unor creante ale Romaniei din strainatate, care vor acoperi valoarea despagubirilor acordate.
Revendicari de un miliard de euro
Pana acum, cea mai mare suma in actiuni acordata din FP o vizeaza pe Yvonne Destribates, mostenitoarea fabricii de sticla de la Scaieni. Au fost atribuite titluri de despagubire in valoare de 1,57 milioane de dolari, dupa care operatiunile au fost sistate, datorita problemelor la care ne refeream anterior.
Casa de avocatura Rubin-Meyer Doru & Trandafir a reusit retrocedarea Domeniului Bran - estimat la 25 de milioane de dolari - fiului Principesei Ileana. De asemenea, este implicata in obtinerea de titluri de despagubire la FP pentru fosta Malaxa (Faur SA), Uzina de Tuburi si Otelarii (Republica), Titan Nadlac Calan, Uzinele si Domeniile Resita (Combinatul siderurgic) si Fostele Magazine Unite de Ferarie. Toate acestea au apartinut familiilor Malaxa si Auschnitt.
Alte case de avocatura incearca obtinerea de despagubiri in actiuni la FP pentru familia Bibescu si Kendeffy, aceasta din urma revendicand o buna parte din Masivul Retezat, subiect despre care, de asemenea, ZIUA a scris pe larg. Se asteapta ca firmele de avocatura ce activeaza in domeniul imobiliar si industrial sa inregistreze, pana la sfarsitul anului in curs, o valoare a tranzactiilor de aproape un miliard de euro. (Dan COSTE)