In municipiul moldav ce gazduieste manifestari precum Festivalul de Jazz "Richard Oschanitzky", Festi-Jazz & Blues, JazzStudIS, care a generat, ca o initiativa privata, serialul de concerte "Jazz in cartier" si unde se invata jazz la Universitatea de Arte "George Enescu", a mai aparut in chip benefic un focar de promotie muzicala dedicat acestui gen al creativitatii spontane: Club 99. Local iesean deosebit de primitor, de cateva luni complet renovat prin eforturile coordonatorului sau, Catalin Onofrei - care este si un impatimit meloman -, Club 99 isi rasfata oaspetii nu doar prin ambientul arhitectonic dominat de lemnul natur si prin rafinatele preparate ale bucatariei cu specific unguresc, mult gustate de cunoscatori, ci si cu intentia declarata de a oferi celor prezenti recitaluri de weekend sustinute de proeminenti slujitori ai jazz-ului.
Inaugurarea ciclului de intalniri bilunare a avut loc la finele lunii septembrie, prin invitarea unui trio de instrumentisti remarcabili, desi tineri. Astfel, secondat de comentariile ritmico-armonice ale bassistului Ciprian Parghel si ale bateristului Tudor Parghel, ambii si buni improvizatori, pianistul lider Petrica Andrei a fascinat efectiv asistenta prin surprinzatoarea velocitate tehnica si prin dezinvoltura inspiratelor sale evolutii pe claviatura in alb si negru, disponibilitati vadite prin reformularile in maniera proprie ale unor cunoscute teme standard din repertoriul international, precum "My Romance" de Richard Rodgers, "You Don't Know What Love Is", piesa a autorilor Don Raye si Gene DePaul, nu mai putin celebrele teme "Caravan" de Juan Tizol, "Autumn Leaves" de Joseph Kosma si altele.
Intamplarea, sau poate mai bine zis un fericit concurs de imprejurari, a facut ca printre spectatori sa se afle, pe langa muzicianul-profesor Romeo Cosma, pianistul de exceptie Ion Baciu jr., al carui auz de expert a estimat la justa valoare prestatia mai tanarului sau coleg Petrica Andrei. Incitat de atmosfera creata ad-hoc, Ion Baciu Jr. s-a grabit pana acasa, de unde a revenit la club cu propriul sau keyboard electronic. Ce dialog nemaiauzit al frazelor sonore pline de imaginatie, ce bucurie a daruirii de sine, ce duel sclipitor al ideilor muzicale juxtapuse ori ingemanate cu simt al proportiilor, gust, spontaneitate la cei doi pianisti animati de intense combustii artistice interioare! - iata atributele unor momente de angajare afectiva nedramuita si de confruntare benefica a experientelor personale, greu de descris in cuvinte, fie ca se refera la interpretarea unor notorii standarduri precum "On Green Dolphin Street", "Someday My Prince Will Come", "Confirmation", fie la maiastra prelucrare a unei piese create pe loc de protagonisti spre a fi dedicata tuturor celor prezenti, piesa "Club 99 Blues".
Ca unul care am luat parte la multe sarbatori ale jazz-ului de la noi, indraznesc sa afirm ca n-am mai trait de mai bine de un deceniu un episod "live" atat de viu, de reusit. Asa ca, pentru inceputul cu dreptul al "Clubului 99" - indiscutabil, nota maxima!