Uniunea Europeana a fost prea ingaduitoare in evaluarea pregatirii Romaniei pentru aderare, iar acest proces va avea loc in termenii elitei politice de la Bucuresti, care "s-a dovedit mai isteata decat functionarii de la Bruxelles". Concluzia este formulata de analistul britanic Tom Gallagher intr-un articol publicat in ziarul Financial Times si intitulat "Europa dechide usa unei Romanii nereformate". Amintind faptul ca, la 26 septembrie, s-a decis ca, de la 1 ianuarie 2007, Romania sa devina membru cu drepturi depline al UE, Gallagher, profesor universitar si autor a numeroase studii despre regiunea balcanica si Europa de Est, critica lipsa progreselor inregistrate de Bucuresti pe calea reformelor, dar si "atitudinea incredibila" a UE, care a preferat "sa zgarie doar la suprafata", in loc sa adopte masuri stricte. "Poate cea mai mare greseala a Uniunii Europene" a fost incapacitatea de a asigura adoptarea reformelor de piata si ambitia de a afirma ca sunt intrunite conditiile politice pentru aderare, afirma analistul britanic, autor printre altele al lucrarii "Furtul unei natiuni. Romania de la comunism incoace". Gallagher subliniaza faptul ca elita politica romaneasca stia ca economia tarii este integrata in mare parte in UE si ca acele companii occidentale care controleaza deja aproape toate bancile romanesti, ca si industria alimentara si cea energetica vor face presiuni la Bruxelles pentru aderarea Romaniei in 2007.
In aceste conditii, "este greu de evitat impresia ca tara adera in mare parte in termenii stabiliti de elita locala, care s-a dovedit de multe ori mai isteata decat functionarii de la Bruxelles", comenteaza analistul. "Romania urmeaza sa primeasca de la Bruxelles 30 de miliarde de euro, de acum si pana in 2012 si exista temeri conform carora, in locul unei modernizari a tarii, acesti bani vor reprezenta un stimulent pentru coruptie la o scara greu de imaginat. Exista multe modalitati de a deturna banul public catre retele de politicieni preocupati de propriile afaceri", considera Gallagher. El nu uita sa aminteasca faptul ca, probabil, clasa politica romaneasca, dominata de fosti oameni de afaceri comunisti, nu va fi impresionata de amenintarea UE de a exclude Romania de la participarea la unele politici comunitare, in domeniile considerate deficitare. In acest sens se face referire la "indrazneala" Parlamentului de la Bucuresti, care la 8 septembrie, a refuzat sa adopte legea care i-ar fi obligat pe functionarii publici si pe politicienii alesi sa dezvaluie sursa averilor lor si sa accepte controlul acestora". Subliniind faptul ca fondurile europene pe care le va primi aceasta Romanie care nu a intreprins reforme de "epurare" a clasei politice ar putea sa ajunga foarte usor in posesia "retelelor de politicieni" care sunt deseori si oameni de afaceri, analistul britanic critica demersurile comisarului european pentru Extindere, Olli Rehn, care in 2005 a blocat alegerile anticipate considerand ca acestea ar fi dus la pierderea de timp pretios pentru pregatirea aderarii. "O alianta diabolica intre membrii rebeli ai coalitiei reformatoare aflate la conducere din 2004 si fortele post-comuniste a impiedicat multe dintre eforturile de combatere a coruptiei. Apelurile venite din partea vicepresedintelui Comisiei Europene, Franco Frattini, pentru o conduita mai buna, nu au avut un impact prea mare. Acesta a felicitat-o pe Monica Macovei, ministrul justitiei, pentru progresul de a fi scos sistemul Justitiei de sub controlul unor politicieni rapaci. Ea este insa atacata de tabara guvernamentala, iar presedintele Basescu, cel care i-a sprijinit reformele, sta sub semnul unei proceduri de demitere. Realizarile Monicai Macovei ar fi putut fi mult mai mari daca ar fi avut loc alegeri anticipate", subliniaza autorul articolului din FT. Gallgher mentioneaza in context exemplul Partidului Social-Democrat, continuatorul fostilor comunisti ai lui Ceausescu, "care este dominat de oameni de afaceri ce si-au cladit averile manipuland haosul tranzitiei" si care spera sa se intoarca la putere in cadrul unei aliante cu oamenii de afaceri care domina Partidul Liberal al premierului Calin Popescu Tariceanu. "21 de milioane de romani au indurat ani de terapie de soc din momentul inceperii negocierilor de adrerare la UE, in 2000. Salariile reprezinta 15% din media europeana, dar preturile pentru produsele de baza se apropie de nivelul celor occidentale", explica Gallagher. In finalul articolului, el recomanda ca UE sa monitorizeze indeaproape reformele din Romania si sa evite aplicarea unei metodologii la fel de putin restrictive in cazul celorlalte tari din Balcani sau in cel al Turciei. Acest lucru ar putea avea consecinte grave pentru stabilitatea intr-o regiune unde UE doreste sa-si promoveze valorile moderne, conchide Gallagher. (L.P)