Autoritatile romane si franceze au descoperit o bratara din aur de provenienta dacica expusa la standul din cadrul Expozitiei Bienale de la Grand Palais din Paris. Anchetatorii sunt convinsI ca acest obiect a fost furat din situl arheologic Sarmisegetuza Regia - Muntii Orastiei si apartine unui grup de obiecte in valoare de 1,5 milioane de euro comercializat ilegal in Occident. Bratara, realizata din aur de 24 K, cu o greutate de peste un kilogram, era scoasa la vanzare cu 90 de mii de euro. Potrivit unui comunicat al MAI, descoperirea bratarii s-a facut in baza unei informatii furnizate de Politia Romana - prin intermediul atasatului de Afaceri Interne al MAI la Paris. Politisti de la Directia Centrala a Politiei Judiciare Franceze au ridicat in bratara, expusa la standul din cadrul Expozitiei Bienale de la Grand Palais din Paris al firmei new-yorkeze "Ariadna Gallery". Ei l-au audiat pe proprietarul obiectului si au prezentat actele procedurale procurorului care supravegheaza acest caz. Bratara urmeaza sa fie recuperata de Romania printr-o Comisie Rogatorie Internationala, constituita la solicitarea autoritatilor romane. Aceasta bratara este singura recuperata din totalul de 15 astfel de obiecte sustrase de infractori romani din situl arheologic Sarmisegetuza Regia - Muntii Orastiei. Bratarile se afla in urmarire internationala, cercetarile in acest caz fiind facute de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia, a adaugat sursa citata.
Inculpatii
Pe parcursul investigatiilor facute in acest caz au aparut numele lui Ioan Talpes, Adrian Nastase, Sergiu Nicolaescu si Dan Iosif conexate direct cu disparitia de pe teritoriul Romaniei a acestor podoabe dacice, dupa ce in prealabil le cumparasera de la cautatorii de comori deveni.
Potrivit procurorilor din Alba, in perioada 2000 - 2002, in mai multe randuri, inculpatii din dosarul "Aurul Dacilor" ar fi localizat si sustras din situl arheologic - aflat in administrarea Muzeului Civilizatiei Dacice si Romane Deva - cele 15 bratari din aur evaluate la 1,5 milioane de euro, insa de o valoare inestimabila pentru patrimoniul cultural national, obiecte care au fost valorificate pe piata neagra interna si internationala si puse in urmarire generala. De asemenea, au fost sustrase din situri 128 de monede romane din argint, evaluate la 4000 de lei (40 de milioane lei vechi), care au fost recuperate cu ocazia unei surprinderi in flagrant si predate Muzeului National de Istorie a Romaniei.
Hoti specializati
In rechizitoriu, procurorii fac o expunere a gruparilor din lumea interlopa din Deva, ai caror membri s-au specializat in detectii si sapaturi neautorizate in siturile arheologice (clasate ca monument istoric ale rezervatiei arheologice din Muntii Orastiei), pentru localizarea si insusirea unor bunuri arheologice apartinand patrimoniului cultural national, organizarea unor filiere internationale pentru traficarea si valorificarea acestor bunuri; efectuarea de recuperari, incasarea de taxe de protectie prin santajarea unor oameni de afaceri, dar si exploatarea unor prostituate. Unul din grupuri - apreciat de procurori ca violent - era condus de liderul Cornel Crasnic (zis Margan), grup care a fost destramat in urma anchetei din 2001 a Parchetului Curtii de Apel Alba Iulia, soldate cu condamnarea acestuia la doi ani inchisoare pentru vatamare corporala grava, dar si cu fuga lui in Spania. Grupul coordonat de liderii Constantin Bumbaru (zis Bibanu) si Lucian Sarbu (zis Spuma) a fost desfiintat in urma anchetei din 2004 a Parchetului Curtii de Apel Alba Iulia, ancheta soldata cu trimiterea in judecata a 25 inculpati, pentru constituire intr-un grup infractional organizat, santaj, detinerea de arme militare si proxenetism. Al treilea grup era cel condus de Iulian Ceia, fost politist si fost sportiv la Clubul Dinamo, sustin anchetatorii. Din gruparea acestuia ar face parte fosti sportivi si ar avea ca obiect de activitate, in principal, traficul cu bunuri arheologice apartinand patrimoniului cultural national, insusite din siturile arheologice protejate ale Muntilor Orastiei, precum si recuperarile prin violenta si amenintari la adresa victimelor, violarea domiciliului acestora, santaj prin stabilirea si perceperea de asa-zise amenzi unor persoane care le-ar fi lezat interesele ilegale. Potrivit surselor judiciare citate, Iulian Ceia ar fi fost referent in Parlamentul Romaniei, iar prin relatiile pe care le avea ar fi avut legaturi cu fostul consilier prezidential Dan Iosif. Ceia ar fi intreprins demersuri la Ministerul Culturii si Cultelor pentru ca protectia rezervatiei arheologice din Muntii Orastiei sa fie incredintata unei firme de paza pe care urma sa o infiinteze, vizand astfel atingerea a doua obiective: asigurarea exclusivitatii in protejarea (in realitate exploatarea) siturilor arheologice si obtinerea unor fonduri comunitare pe acest motiv, sustin sursele citate. Potrivit anchetatorilor, alte doua asociatii infractionale erau conduse de liderii Ciprian State Hidisan si Mugur Nedelcu Niu si ar fi avut ca obiect efectuarea de detectii si sapaturi neautorizate in siturile arheologice aflate in paza si administrarea Muzeului Civilizatiei Dacice si Romane din Deva, localizarea si sustragerea unor tezaure, organizarea unor filiere interne si internationale de valorificare a bunurilor apartinand patrimoniului cultural national.
Indiciile furtului
Unul dintre punctele forte ale dosarului instrumentat de procurorii Parchetului de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia este acela ca din cauza luptei pentru obtinerea acestor bratari a fost asasinat liderul PSD Hunedoara Sorin Vasile Moldovan. Acest aspect este cuprins in rechizitoriu doar pentru a-i da greutate, pentru ca procurorii din Alba nu au putut aduce nici un indiciu in sustinerea acestuia. Pentru ca nu a avut girul politic necesar, Lazar Augustin si politistii bucuresteni de la IGPR au decis sa inculpe de la coada la cap presupusa retea de contrabandisti.
Prima atestare a furturilor din siturile arheologice dateaza din luna iunie a anului 2001, cand Lucia Marinescu - specialist in arheologie si fost director al Muzeului National de Istorie a Romaniei - a aflat de la specialistul german Barbel Karin Deppert-Lippitz - expert in bijuterii antice - ca, in vara anului 2000, a fost vizitat de un tanar roman descris cu semnalmente ce ii corespund lui Adrian Marcel Nistor. Romanul sustinea ca detine o pereche de bratari dacice din aur si i-a prezentat spre examinare o asemenea bratara, solicitandu-i un act de autenticitate. Dr. Deppert-Lippitz a spus ca tanarul i-a declarat ca bratara a fost descoperita, impreuna cu alte piese similare, cu detectorul, de fratele sau, in Muntii Orastiei. Desi dupa examinare s-a convins ca piesa reprezenta o bratara autentica din aur, nu i-a eliberat certificatul de autenticitate solicitat, incercand in acest mod sa-l determine sa nu o instraineze si sa o readuca in Romania, intrucat era un bun ce apartinea patrimoniului cultural national. La intoarcerea in tara, specialistul roman a sesizat organele judiciare care, din septembrie 2001, au declansat ancheta in vederea elucidarii situatiei de fapt, recuperarii bunurilor apartinand patrimoniului cultural national instrainate, identificarii si tragerii la raspundere penala a persoanelor vinovate. In urma examinarii bratarii, expertul german le-a transmis autoritatilor romane ca piesa este lucrata din aur de 23-24 de karate, evaluata la aproximativ 100.000 de dolari, avand in vedere ca, o alta piesa din aceeasi categorie tipologica, a fost scoasa la licitatie in 8 decembrie 1994 de catre Casa de licitatii Christie's si s-a vandut cu 65.000 de dolari. Pe parcursul urmaririi penale, Cristian Bogdanel Nitu a sesizat organele judiciare cu privire la faptul ca detinea un film color cu mai multe imagini ale bratarii, ce s-ar fi aflat in posesia unuia dintre acuzati, David Magda. Filmul a fost realizat in toamna anului 2001, cand au fotografiat impreuna bratara, acasa la Magda. Filmul a fost ridicat in 20 iulie 2005, din portbagajul masinii lui Cristian Bogdanel Nitu, iar dupa developare s-au obtinut fotografii care sunt atasate la dosar, imaginile infatisand o bratara spiralica cu urme de lovire. Despre aceasta bratara, Nitu a declarat ca i-a apartinut lui Magda si ca i-a fost vanduta, prin intermediul lui Ceia, lui Marian Iancu (n.red. fostul patron al RAFO), care apoi i-a facut-o cadou unui important colectionar din Bucuresti, se mai arata in rechizitoriu. Marian Iancu a platit pe bratara dacica suma de 80.000 de euro, conform declaratiei martorului Ion Gheorghe.
Datele rechizitoriului
In rechizitoriul procurorului Lazar Augustin se arata ca in iunie 2003, Iulian Ceia i-a cerut lui David Magda sa-l contacteze pe Eugen Dudas, pentru a intermedia cumpararea a doua bratari dacice din aur pe care le detinea Nedelcu, bijuterii pentru care gasise clienti in Capitala. Dupa ce a primit un avans de 10.000 de dolari, in 16 iunie 2003, Magda a mers la Bucuresti, cu o masina condusa de Dudas. In aceeasi zi, Dudas s-a intalnit cu Ceia, la un restaurant din Capitala, unde a primit, intr-o plasa, suma de 55.000 de dolari, dupa care a revenit la Deva. La inceptul lunii decembrie 2003, Ceia se afla in Bucuresti, avand asupra sa doua bratari spiralice din aur, cinci bratari mai mici din argint, inele, monede romane din argint, vase dacice. Aceste piese le-a transportat Ceia intr-o geanta care cantarea aproximativ 20 de kilograme si le-a oferit spre vanzare unor colectionari din Bucuresti, pentru sume cuprinse intre 120.000 si 800.00 de dolari. In momentul in care au fost prefectate aceste tranzactii, de fata ar fi fost si Dan Iosif, sustin anchetatorii. Din verificarea bazei de date a Politiei de Frontiera, anchetatorilor li s-a confirmat ca, in 12 decembrie 2003, Ceia a parasit teritoriul Romaniei prin punctul Bors, la bordul autoturismului cu numarul de inmatriculare BH-26-SLB, fiind insotit de Gheorghe Sorin Micula Cociuban. In procesul celor 13 cautatori de comori, Ministerul Culturii si Cultelor s-a constituit parte civila, solicitand recuperarea in natura si predarea a 15 bratari dacice din aur, in valoare de 1.500.000 de dolari, la Muzeul National de Istorie a Romaniei. Cele 128 de monede romane din argint, in valoare de 40.000.000 lei vechi, ridicate de autoritati de la Sorin Florin Popa, in 3 iunie 2002, au fost predate Muzeului National de Istorie a Romaniei.