Va mai amintiti de ""modelul suedez""? Exact, cel promovat, cu superioare bataieli din cap, de acelasi tovaras care, in exact acelasi timp, asmutea romanii unii impotriva altora si intarzia, prin salbaticia mineriadelor, cu cel putin un deceniu intrarea noastra in lumea civilizata. Statul fesenisto-roman, sinistra mutatie a statului ceausisto-roman, era din nou o inchisoare, economia se prabusea, hoardele de mineri terorizau Capitala. Partidele istorice si elitele intelectuale erau reprimate cu batele, televiziunea devenise un instrument de
manipulare ce ne adusese in pragul razboiului civil. Dosarele securistilor erau arse la Berevoiesti. Inflatia era galopanta, orasele se ruinau, cainii vagabonzi se-mperecheau pe bulevarde. Niciodata, nici pe vremea dictaturii, Romania nu aratase astfel. Privind in urma, ma-ntreb acum mai putin cum am putut supravietui sub Ceausescu, cat cum am putut suporta minciuna si manipularea cotidiana, mizeria si disperarea in anii a€™90 sub Iliescu si-al lui partid-stat. Faptul ca dupa cincisprezece ani acest Lukasenko al Romaniei inca mai bataie superior din cap in parlament in loc s-o faca dupa gratii, faptul ca figureaza in manualele de istorie ca presedinte si nu ca exponent al unei ideologii criminale arata clar cat de mult se mai afla Romania in mainile ticalosilor trecutului.
In mijlocul dezastrului national, Iliescu vorbea superior despre aplicarea modelului suedez,
aiurindu-ne cu sinergeza faptelor si cu tot soiul de implementari. Dac-ar fi fost presedinte de bloc si-ar fi delirat in asemenea hal, vecinii ar fi chemat desigur Salvarea. Dar, ca presedinte de tara, avand televiziunea ca portavoce, a fost ascultat si chiar crezut. Bietul roman n-avea ce pune-n farfurie, dar se uita zi de zi la telenovela politica ""Modelul suedez"". Visa la intinderi de zapada, la reni si la oameni foarte bogati, strabatand in nesfarsite siruri de Volvo tinuturi iluminate spectral de aurorele boreale... Visa la stewardese gratioase, toate cu numele de Emmanuelle, care-i aduceau tocmai lui, frezor-rabotor la Timpuri Noi, cate-un pahar de Martini la bordul avionului personal... Halal model, modelul suedez, ofta el, privind in ochii parintelui natiunii...
M-am intors ieri-noapte din Suedia, unde-am discutat cu multi oameni, din toate zonele societatii, despre ce se-ntampla in tara lor. Toti zambeau cand le spuneam ca-n anii a€™90 un politician (n-are importanta daca din Mongolia, Uganda, Romania sau Trinidad si Tobago) mai propunea modelul suedez ca model de dezvoltare pentru tara lui. In acea vreme, m-au asigurat cu totii, modelul suedez nu mai exista de mult. El fusese in voga pe cand la noi se vorbea despre ""miracolul romanesc"", prin 1970. Suedia insasi trecuse la alte strategii de atunci si lumea insasi se schimbase, fara stirea catorva nostalgici comunisti.
Dincolo de orice modele si ideologii, prosperitatea suedeza (care la ei inseamna pur si simplu calitate a vietii si se masoara in cantitatea de aer proaspat respirata) se bazeaza pe faptul ca suedezii sunt nu o populatie, ci o comunitate sanatoasa, modesta si simpla. Partidele lor sunt cai usor diferite de a gestiona binele comun. Biserica lor ii uneste, nu ii dezbina. Cultura lor este inca resimtita ca un suflet al comunitatii. Ecologia le tine loc de ideologie.
Am avut sentimentul, in Suedia, ca traiesc intr-una dintre cele mai bune lumi create de om vreodata. Din pacate, Brucan raposand, nu ne mai poate spune nimeni in cate decenii vom ajunge si noi acolo...