Presa europeana a acordat o atentie deosebita evenimentului de maine: prezentarea ultimului raport de monitorizare a Romaniei de catre Comisia Europeana. Informatiile si opiniile circulate variaza de la optimismul unei aderari a Romaniei la Uniunea E
Presa europeana a acordat o atentie deosebita evenimentului de maine: prezentarea ultimului raport de monitorizare a Romaniei de catre Comisia Europeana. Informatiile si opiniile circulate variaza de la optimismul unei aderari a Romaniei la Uniunea Europeana fara conditii prea dure la pesimismul impunerii unei clauze de salvgardare. In orice caz, copia raportului care a scapat catre presa europeana nu prevede in mod explicit amanarea aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.
Criterii tehnice si calcule politice
Comisia Europeana se va pronunta, oficial, in raportul prezentat marti la Strasbourg in fata Parlamentului European, la ora 15.00 (ora 16.00 la Bucuresti), asupra datei aderarii la UE a Romaniei si Bulgariei, decizia Executivului comunitar avand la baza criterii tehnice completate cu calcule politice, se arata intr-o analiza Mediafax. Conform Tratatului de Aderare, semnat la 25 aprilie 2005, aderarea celor doua state urmeaza sa aiba loc la 1 ianuarie 2007, daca nu se constata intarzieri semnificative in indeplinirea masurilor asumate de Romania si Bulgaria, caz in care intrarea in UE s-ar putea amana cu un an.
"O solutie de amanare cu un an a intrarii celor doua state ar cauza dezamagiri profunde in randul oficialilor de la Bucuresti si Sofia si, mult mai important, in randul populatiilor cele doua tari vecine si ar contribui la instaurarea unei instabilitati politice riscante pentru bunul mers al reformelor ramase de infaptuit. De asemenea, o astfel de decizie ar insemna un esec al politicii de extindere a UE, Comisia Europeana pozitionandu-se, mereu, ca partener in procesul de pregatire pentru statele candidate", mai arata publicatia citata. Pe de alta parte, separarea celor doua tari prin amanarea Bulgariei ar crea tensiuni diplomatice precum si o criza politica majora la Sofia. Cea mai probabila varianta este recunoasterea progreselor ambelor tari, eventual cu mentionarea unor reusite suplimentare pentru Romania si recomandarea explicita ca aceste doua state sa intre in UE la data stabilita in Tratat.
Pe alta parte, la nivelul populatiei statelor europene puternice si al oficialilor si politicienilor exista voci care sustin ca Romania si Bulgaria nu sunt deloc pregatite pentru a fi membre UE si ca aderarea lor va fi un esec cu efecte negative vizibile la scurt timp dupa eventuala accedere in comunitate.
Amenintarea clauzelor de salvgardare
Comisia Europeana, care va valida cel mai probabil marti aderarea Romaniei si Bulgariei la UE in 2007, va lasa sa planeze amenintarea "clauzelor de salvgardare" care ar exclude cele doua tari de la anumite politici europene, in domeniile in care acestea inregistreaza inca intarzieri, comenteaza AFP preluata de Mediafax. Tratatul de aderare, semnat de cele doua tari in aprilie 2005, prevede trei clauze de salvgardare care pot fi activate timp de pana la trei ani dupa integrare.
Clauza "justitie si afaceri interne" este cea mai susceptibila sa fie aplicata, cele doua tari trebuind sa depuna inca eforturi, in special in ceea ce priveste lupta impotriva coruptiei. Una dintre aplicatiile ei ar putea fi nerecunoasterea de catre cele 25 de state membre a deciziilor tribunalelor din Romania si Bulgaria sau neaplicarea mandatelor de arestare europene in cazul celor doua tari. Comisia poate decide sa activeze aceasta clauza la propria ei initiativa sau la cererea unui stat membru. In ambele cazuri, cele 25 de tari membre trebuie sa fie consultate.
A doua clauza posibila se refera la "piata interna" si poate exclude cele doua state de la politicile comunitare referitoare la transporturi, concurenta, energie, agricultura sau sanatate si protectia consumatorilor. In acest ultim domeniu, ultimul raport de evaluare al Comisiei Europene, din mai, sublinia ca Romania si Bulgaria trebuie sa ia masuri pentru a face mai eficienta strangerea de date asupra bolii vacii nebune. Persistenta pestei porcine in cele doua tari ar putea de asemenea sa determine UE sa mentina embargoul in vigoare asupra carnii si produselor din carne de porc din respectivele state. Aceasta clauza poate fi activata de Comisie din proprie initiativa sau la cererea unei tari membre, fara consultarea celorlalti membri UE.
Tratatul prevede si o "clauza economica generala" care sa contracareze orice tip de dificultate economica generata de integrarea Romaniei si Bulgariei. Aceasta clauza, pe care Comisia o poate activa la cererea unui stat membru numai dupa aderarea Romaniei si Bulgariei, este singura care a fost aplicata deja. In 1987, Bruxelles-ul a limitat in acest fel exportul de capsuni din Spania, considerat excesiv de Franta. Pe de alta parte, in raportul sau din mai, Comisia a criticat gestionarea anumitor ajutoare acordate Romania si Bulgariei si a avertizat ca Sofia si Bucurestiul ar putea pierde o parte din ajutoarele regionale sau agricole, dupa aderare, din cauza acestor probleme.
ANI in atentia Comisiei Europene
Intarzierile in adoptarea Legii de infiintare a ANI vor fi mentionate explicit in raportul pe care Comisia Europeana il va da publicitatii, marti, in fata Parlamentului European la Strasbourg, au declarat ieri pentru Mediafax surse oficiale. "Pot sa spun ca intarzierile in adoptarea Legii de infiintare a Agentiei Nationale de Integritate vor fi mentionate explicit ca aspect negativ pentru Romania in raportul pe care Comisia Europeana il va da publicitatii marti, la Strasbourg, in fata Parlamentului European", au declarat sursele mentionate.
Oficialii Comisiei Europene si-au exprimat temeri referitoare la angajamentul autoritatilor de la Bucuresti in lupta impotriva coruptiei, cu numai doua saptamani inainte de data la care urmeaza sa recomande momentul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.
"Evenimentele recente din Camera Deputatilor si Senatul Romaniei (...) ne-au oferit un motiv solid de ingrijorare cu privire la hotararea tuturor actorilor politici romani de a lupta eficient, sustinut si ireversibil impotriva coruptiei la nivel inalt", se afirma intr-o scrisoare referitoare la legea ANI, datata 8 septembrie si trimisa de comisarul european pentru Extindere, Olli Rehn, si de comisarul pentru Justitie, Franco Frattini, vicepremierului Marko Bela si liderului Partidului Conservator, Dan Voiculescu. "Suntem dezamagiti in special de faptul ca proiectul de lege al Agentiei Nationale de Integritate nu a fost promulgat dupa dezbaterile incepute pe 7 septembrie, in Camera inferioara" a Parlamentului, se preciza in document.
In replica, liderul UDMR, Marko Bela, le-a scris lui Franco Frattini si Olli Rehn, aratand ca Parlamentul a adoptat legile integrarii si ca, in mod similar, va adopta si legea privind infiintarea Agentiei de Integritate si mentionand ca trebuie recunoscut dreptul parlamentarilor de a formula amendamente. In scrisoare, Marko Bela arata ca este de acord ca, pentru combaterea coruptiei la nivel inalt, "este nevoie urgenta" de adoptarea proiectului legii de infiintare a Agentiei Nationale de Integritate.
Mai mult Balcani decat Europa
Apropiata aderare a Romaniei si Bulgariei a retrezit euroscepticismul in unele tari din UE, care considera cele doua state mai mult balcanice decat europene si se tem ca extinderea Uniunii va continua periculos de rapid, comenteaza revista Newsweek, preluata de Mediafax.
In ajunul raportului de tara pentru Romania si Bulgaria, tot mai multe voci isi exprima scepticismul fata de procesul de extindere al Uniunii Europene care pare sa nu se opreasca la admiterea celor doua state. Criticii sustin ca cele doua tari sunt mai mult balcanice decat europene si ca Europa este extenuata dupa aderarea noilor membri. Ides Nicaide, economist la Universitatea din Leuven, avertizeaza ca "Bulgaria va ramane in urma si va cere ajutorul si asistenta UE pentru mult timp". Gergana Nuceva, de la Centrul pentru Studii ale Politicilor Europene din Bruxelles considera la randul ei ca Romania si Bulgaria corespund "doar pe hartie" criteriilor fixate de UE si ca "nimeni nu stie daca aceste state aplica intr-adevar reformele".
In conditiile unei nebuloase legislative, ale intarzierilor economice, crimei organizate, intolerantei politice si afluxului de imigranti, publicatia Newsweek se intreaba ce anume motiveaza UE sa continue procesul de extindere. O serie de voci critica Bruxelles-ul pentru lipsa de flexibilitate diplomatica si pentru reticenta de a spune "nu" aderarii unor state care nu sunt pregatite. Unii analisti citati de revista, precum Nuceva, sustin ca in cazul in care UE nu isi respecta angajamentele asumate fata de Romania si Bulgaria, reputatia blocului comunitar ar avea de suferit.
Newsweek subliniaza insa ca exista si o serie de avantaje ale aderarii celor doua state balcanice, precum oportunitatile de natura comerciala, crearea unei zone de tampon geopolitic in fata fostului spatiu sovietic si subminarea eforturilor eurofederalistilor de a face din UE o entitate opusa intereselor Statelor Unite.
"Romania nu este Suedia, dar nici Azerbaidjan, insa ar fi putut ajunge la fel ca statul caucazian fara influenta benefica a Uniunii Europene", a declarat un oficial de la Bruxelles, implicat in procesul de negocieri, citat de Newsweek. Analisti precum Jan Zielonka, de la Universitatea Oxford, resping criticile potrivit carora coruptia sau crima organizata ar trebui sa excluda cele doua tari din blocul comunitar. "Grecia sau Italia lui Berlusconi arata ca nivelul ridicat al coruptiei si crimei organizate nu sunt incompatibile cu statutul de membru", a declarat acesta. (D.E.)


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.