"Cuvantul", revista de cultura si atitudine, an XII (XVII), nr. 9 (351), 15 sept.-14 oct. 2006, editata de Editura Cuvantul si Fundatia Amfiteatru, cu sprijinul MCC, director: Mircea Martin, Bucuresti, 24 p.., 2 lei
Neintelegerile dintre patroni si angajati din presa culturala a ultimilor ani au determinat, paradoxal, o imbogatire a pietei: prin demisia in bloc a unei redactii s-a format, din vechea "Dilema" a Fundatiei Culturale Romane (actualmente, Institutul Cultural Roman) publicatia "Dilema veche", iar replica fostilor angajatori s-a numit, pentru o vreme, "Cultura". Mai de curand, schimbandu-se conducerea Institutului Cultural Roman, fostii ordonatori de credite (in frunte cu Augustin Buzura) au reinfiintat ca initiativa privata revista "Cultura". La inceputul lui 2005, intre fondatorii "Observatorului cultural" se produce o ruptura, rezultatul fiind de asemenea retragerea celei mai mari parti a redactiei; pe structura ei, apare in martie 2006 revista "aLtitudini". Acum este, din pacate, randul "Cuvantului" sa semneze, prin Mircea Martin, o disjungere de interesele financiare ale patronului, in editorialul "Scurt bilant si bun-ramas". "Cuvantul", pe parcursul celor doi ani de existenta in aceasta serie, a fost gandit ca un ansamblu, alcatuit din revista, editura si dezbateri si mese rotunde (sub numele de "Conferintele Cuvantul"); este un sfarsit de drum care anunta, neindoios, un nou inceput. Dupa cum precizeaza Mircea Martin (moderator si al "Conferintelor Cuvantul"), revista a pledat pentru o unitate culturala (de aici poate o eterogenitate a ei) prin evitarea scandalurilor de orice fel, dar deschisa polemicilor cata vreme se poarta pe un fond de idei. Mai mult, "Cuvantul" si-a dorit identificarea unei strategii culturale a Romaniei, in special la nivel institutional. Revista "Cuvantul" a insemnat deschiderea dialogului (prin personalitati care nu ar fi putut sta alaturi pana mai ieri, precum Nicoale Manolescu si Eugen Simion), initierea unor anchete despre chestiunile zilei, premiile "Cuvantul" (care se acordau la inceputul fiecarui an), precum si, din iulie trecut, prezenta unor numere tematice inclusiv la nivelul rubricilor de analiza a pietei culturale.
Din sumarul acestui ultim numar, semnalam articolul Norei Iuga despre cazul GŁnter Grass ("Doar n-o sa-l prinda Interpolul pe Dumnezeu"), pe Daniel Barbu cu "o lectura noltiana a comunismului romanesc - Istoria ca substitut al trecutului" si insemnarile lui Stefan Borbely si Bogan Ghiu despre emisiunile culturale autohtone.
Mergand in paralel cu conflictele (mai spectaculoase, adica mediatizate) dintre redactorii si actionariatul cotidienelor "Evenimentul zilei", "Adevarul" sau "Romania libera", piata publicatiilor culturale trece prin aceleasi transformari (determinate de politica editoriala sau cea financiara), diversificandu-se; aceste conflicte contin mai degraba o incarcatura pozitiva pe termen lung.
"Paradigma", revista multilingva de cultura si literatura, an XIV, nr. 1-2, 2006, editata de Fundatia Culturala Paradigma, Bucuresti, director: Marin Mincu, 32 pag.
E momentul acum, in opinia lui Marin Mincu, sa redeschida "dosarul unei polemici neincheiate" cu Nicolae Manolescu despre "Avangarda si experimentalism", paralel cu lansarea volumului "Experimentalismul poetic romanesc", pentru a reitera separatia din 1983 a doua fenomene: avangardismul si experimentalismul, deosebite prin vocatia negatiei, specifica primului termen. Marin Mincu isi motiveaza astfel initiativa: "Mi se pare necesar sa scot la iveala ca nimeni nu stia nimic, in 1983, la noi, despre Angelo Gugliemi, citat pentru prima oara de Cornel Mihai Ionescu, in <<Generatia lui Neptun>>, in 1967". Dupa desfasurarea probelor din 1983, revista "Paradigma" intreprinde o ancheta despre aceste concepte de teorie literara si culturala, la care raspund: Antonio Patras, Vasile Spiridon, George Popescu, Bogdan Cretu, Mihai Ene, Adrian Dinu Rachieru, Ioana Cistelecan, Razvan Tupa, Nicolae Barna, Jeana Morarescu, Radu Voinescu, Constantin Pricop, Marian Victor Buciu, Luca Pitu, Jean-Paul Goujon.
Deopotriva sustinator al tinerilor, Marin Mincu realizeaza un supliment al "Paradigmei", intitulat "Generatia 2000", focalizat pe noua literatura basarabeana, cu o prezentare de Mihail Vakulovski. Semneaza noua literatura nume mai cunoscute si din alte publicatii (Stefan Bastavoi, Hose Pablo), dar si mai putin cunoscute: Vlad Gatman, Pavel Paduraru, Ruslan Carta, Oleg Carp, Andrei Gamart, Alexandru Cosmescu - fiecare nume fiind insotit de o scurta prezentare biografica. Cenaclul "Euridice" sustine eforturile revistei "Paradigma", initiativa culturala a lui Marin Mincu fiind asemanatoare cu cea a lui Mircea Martin prin dimensiunea proiectului, dar mai slab reprezentata printr-o revista cu aparitie neregulata (3 sau 4 numere pe an); oricum, Premiul Euridice este o distinctie exclusiv literara (in 2006 a fost acordat lui T.S. Khasis, pentru poezie, si lui Pavel Paduraru, pentru proza), spre deosebire de premiile "Cuvantul", care cuprindeau si sfera stiintifica.
Ilustrata cu opere de Victor Brauner in acest numar, "Paradigma" este o revista care completeaza profilul lui Marin Mincu, alaturi de Editura Pontica, amintitul cenaclu Euridice si de aparitiile editoriale ale criticului.