Ministrul Justitiei, Monica Macovei, vrea sa sporeasca puterea Directiei Nationale Anticoruptie (DNA), condusa de Daniel Morar, trecand in competentele DNA infractiunile de mare criminalitate economico-financiara aflate acum in competenta DIICOT.

Ministrul Justitiei, Monica Macovei, vrea sa sporeasca puterea Directiei Nationale Anticoruptie (DNA), condusa de Daniel Morar, trecand in competentele DNA infractiunile de mare criminalitate economico-financiara aflate acum in
competenta DIICOT.

Ministrul pregateste modificari legislative care, cel putin intr-o prima faza, dau timp de operare marilor infractori. Indiferent daca este oportuna sau nu o asemenea schimbare, Monica Macovei intentioneaza sa o faca. Ministerul are deja un proiect ordonanta de guvern prin care sa modifice Legea 508/2004 privind infiintarea, organizarea si functionarea in cadrul Ministerului Public a Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT). Sursele noastre spun ca, de fapt, ministrul si-a pregatit trei variante de proiect. Si asta dupa ce Jurnalul National a criticat saptamana trecuta unele propuneri din ordonanta cu ""bratarile"" doamnei Macovei, act normativ prin care aceasta intentiona sa dea puteri foarte mari procurorilor in autorizarea monitorizarii audio-video in spatiul public si privat, pe o perioada de maximum 360 de zile.

""STRICT SECRET"". DIICOT este directia care a trimis in instanta dosare precum Rompetrol, RAFO, CAROM in care, pentru prejudicierea statului roman, au fost deduse judecatii persoane importante precum Dinu Patriciu, Ovidiu Tender, Marian Iancu, Corneliu Iacobov. Tot in cadrul acestei directii exista in lucru dosare extrem de sensibile, cum ar fi acel dosar ""strict secret"" anuntat de fostul procuror general, Ilie Botos, in fata Comisiilor juridice ale Parlamentului. Dosar care vizeaza infractiuni grave de macro-criminalitate economico-financiara ce aduc atingere sigurantei nationale si in care ar fi implicate personalitati de seama ale societatii noastre. Principala intentie de modificare prevede trasferarea infractiunilor de mare criminalitate economico-financiara in competenta DNA.
Ce ar insemna acest lucru? Ruperea unui segment din cele trei pe care se deruleaza marea criminalitate (traficul de droguri, traficul de fiinte umane si de arme si infractionalitatea economico-financiara), segmente ce au ca numitor comun banii ""murdari"" ce rezulta din aceste activitati. Bani care trebuie ""spalati"", iar prin ruperea acestui segment si cercetarea acestui tip de infractiuni de o unitate specializata de fapt in combaterea coruptiei s-ar ajunge la imposibilitatea dovedirii intregului circuit al banilor si al celorlalte bunuri provenite din activitatea infractionala a marilor grupari de crima organizata. Practic, este imposibil de delimitat sfera infractiunilor economice de celelalte segmente ale criminalitatii organizate.

AVANTAJ PENTRU INFRACTORI? Pe de alta parte, care poate fi ratiunea luarii competentei de la o structura deja specializata in domeniul pietei de capital, pietei asigurarilor, pietei bancare (cum este deja DIICOT) si atribuirea ei unei alte structuri specializate in tehnicile speciale ale combaterii coruptiei (DNA), cum sunt flagrantul, interceptarile etc.? Ar necesita o perioada de timp pentru specializarea procurorilor anticoruptie si in combaterea acestui tip de flagel. Si asta in timp ce infractionalitatea economico-financiara nu se mai limiteaza de mult la simpla neinregistrare in contabilitate a unor facturi, modul ""modern"" de actiune fiind extrem de laborios si bazat pe experienta unor specialisti in domeniul economico-financiar, care sunt cooptati in retea. Timpul necesar specializarii procurorilor DNA ar fi un avantaj pentru autorii ""ingineriilor financiare"".
Din cele trei variante de proiect, care pot fi variante de lucru, nu stim care este varianta finala cu care ministrul Macovei se va prezenta in fata Guvernului la urmatoarea sedinta a Executivului, schimbarea pe ultima suta de metri ori scoaterea din buzunar a unui alt proiect nefiind straina de modul de actiune al reprezentantilor Ministerului de Justitie.


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.