"Cine vorbeste astazi despre Hitler nu are voie sa treaca sub tacere biografia lui Hitler scrisa de Joachim Fest." Declaratia ii apartine istoricului Wolfgang Wippermann de la Universitatea libera din Berlin, care l-a evocat pe Joachim Fest intr-un amplu interviu acordat postului national de radio din Germania.
Nu intamplator moartea, la 79 de ani, a istoricului, publicistului si eseistului Joachim Fest (foto) a fost anuntata marti dimineata in editia electronica a ziarului "Frankfurter Allgemeine Zeitung". Intre anii 1973 si 1993, Fest a fost co-editor al ziarului, raspunzand de paginile culturale. Dupa razboi, Joachim Fest a lucrat ca redactor al postului de radio RIAS, infiintat de americani in Berlinul Occidental. RIAS-ul a fost, practic, un pandant in limba germana al postului de radio Europa Libera/Libertatea din München, adresandu-si emisiunile, in primul rand, est-germanilor. La varsta de 37 de ani, Fest a fost numit in functia de redactor-sef al postului de radio Norddeutscher Rundfunk. In anul 1973 a publicat o controversata biografie a lui Hitler, ecranizata patru ani mai tarziu, sub titlul "Hitler. O cariera" ("Hitler. Eine Karierre").
Reactiile in urma aparitiei cartii au polarizat nu numai breasla istoricilor, ci si pe cea a publicistilor si politicienilor. Fest a incalcat un tabu, punand accentul pe figura dictatorului, ignorand sistemul politic nazist. I s-a reprosat atunci ca ar incerca sa-l reabiliteze pe Hitler prin umanizarea detestatului personaj. Critici similare au fost lansate si in anul 2002, dupa aparitia eseului "Prabusirea" ("Der Untergang"). Privitor la ecranizarea acestui eseu (in anul 2004, cu Bruno Ganz in rolul Führer-ului nazist si cu Alexandra Maria Lara, originara din Romania, in rolul secretarei dictatorului) s-a spus, de-asemenea, ca regia a mizat pe renuntarea la demonizarea lui Hitler. Regizorului Oliver Hirschbiegel i s-a reprosat faptul ca, plasandu-l intr-un cadru istoric in care predomina accentele tragice, l-ar fi transformat pe Hitler intr-o figura in care nostalgicii se pot identifica. Wippermann si-a retractat criticile initiale la adresa lui Fest, afirmand ca acesta a avut totusi dreptate atunci cand a sustinut rolul decisiv al personalitatii in istorie.
Datorita lui Joachim Fest a aparut in 1987 si controversatul eseu al istoricului Ernst Nolte, in care acesta a lansat teza indoielnica potrivit careia fascismul ar fi fost o reactie la comunism si ca sistemul concentrationar nazist nu ar fi fost nimic altceva decat o replica la Gulag-ul sovietic. Echivalentele intre stalinism si nazism sugerate de Nolte au declansat la vremea respectiva asa-numita "cearta a istoricilor".
Joachim Fest a facilitat si publicarea memoriilor contrafacute ale lui Albert Speer, arhitectul lui Hitler, condamnat in cursul procesului de la Nürnberg. In cele din urma, Fest a recunoscut ca a fost indus in eroare de Speer.
Saptamana viitoare urmeaza sa apara memoriile lui Fest sub titlul "Eu nu" ("Ich nicht"). Fragmente din amintirile acestui intelectual conservator au fost publicate in "Frankfurter Allgemeine Zeitung" in foileton.