Cea mai mare si mai banoasa afacere funciara planuita de regimul PSD, prin Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, in anul 2003, odata cu concesionarea ilegala a terenului din lacul de acumulare Vacaresti, ascunde incredibile falsuri, uz de fals, documente masluite, minciuni sfruntate si pacalirea Agentiei Romane pentru Investitori Straini (ARIS). Beneficiarul acestor ilegalitati in serie este asa zisul investitor strain Tony Mikhael - care si-a gasit complici in diverse institutii ale statului.
Ultimele documente emanate de Primaria Capitalei (un aviz PUZ) si un certificat de urbanism de la Primaria Sector 4, pentru dosarul "Lacul Vacaresti"(189 ha teren, situat la trei km de Piata Universitatii) configureaza deja cel mai mare jaf funciar pus la cale in Romania postdecembrista. Cele aproape doua sute de hectare ale lacului de acumulare "Vacaresti" valoreaza acum peste 500 de milioane de euro si sunt vanate de un dubios afacerist australian, Tony Mikhael, printr-o firma la fel de dubioasa, dupa cum vom vedea, SC Royal Romanian Corporation SA (prescurtat mai jos RRC SA). Inscrisurile si documentele depuse la dosarul de afaceri de asa-zisul investitor strain, selectat si favorizat de PSD (in 2003) si acum agreat de Primaria lui Videanu, sunt tipice actiunilor de coruptie si de criminalitate organizata. Uimesc persoanele angrenate in aceasta frauda uriasa, functiile detinute de acestea si modul mafiotic de operare (in dispretul oricaror legi, cu sfidarea institutiilor DNA si DIICOT care nu prea au curajul sa se autosesizeze asupra unui jaf de peste o jumatate de miliard de euro).
Concesiune pe 49 de ani
Terenul, intrat abuziv in proprietatea privata a statului, a fost concesionat firmei RRC SA de catre ministerul Apelor si Protectiei Mediului (MAPM) pe o perioada de 49 de ani. In plin scandal juridic si mediatic al exproprierii celor care au avut terenuri in acea zona, Primaria lui Videanu a eliberat, prin arhitectul sef al municipiului Bucuresti, Adrian Bold, un ilegal aviz de urbanism PUZ (vezi facsimil) cu nr.17/2/12.07.2006, pentru "amplasare de constructii", in conditiile in care litigiile in Justitie ale expropriatilor sunt pe rol sau chiar castigate de fostii proprietari. Odata eliberat acest incredibil aviz PUZ (Plan urbanistic zonal), a intrat in functiune masinaria mafiei funciare din Capitala.
Cu o rapiditate birocratica nemaiintalnita, s-a eliberat certificatul de urbanism nr.1258/ din 9 iulie 2006 (vezi facsimil) pentru construirea "unui complex multifunctional modern" de catre firma australianului ramas in Romania, intre 2005-2006, in conditii mai mult decat dubioase. Verigile lantului de coruptie si criminalitate organizata mai cuprind institutii precum MAE (care a oferit vize in conditii suspecte) si Ministerul Muncii, care prin fals si uz de fals a indus in eroare Agentia Romana pentru Investitii Straine. Ministerul Muncii, prin Inspectoratul teritorial de Munca Sector 4, i-a fabricat lui Tony Mikhael un statut de mare investitor strain, masluind contracte de munca necesare a dovedi statului roman ca firma RRC SA are angajati, un profit serios si o bonitate pe masura.
Fals investitor
"Ce poate fi mai grav intr-un stat de drept, sub aspectul respectarii proprietatii private, ca Ministerul Mediului sa ia cu japca, in 2003, terenuri ce nu-i apartin, ca acelasi minister sa le concesioneze unei firme-fantoma, cu un sediu intr-un apartament de bloc, patronata de un fals investitor strain, ca apoi Primaria sa elibereze certificate de urbanism pentru constructii ilegale pe niste pamanturi care fac de multi ani obiectul unor litigii in justitie?", se intreaba retoric un membru al Asociatiei Proprietarilor din Lacul Vacaresti, expropriat de Primaria lui Videanu, de regimul PSD si, prima data, inainte de 1989, de regimul comunist.
Disperarea celor expropriati a atins paroxismul atunci cand a fost obtinut continutul avizului de urbanism PUZ, in care se face referire la adevaratele intentii ale afaceristului de carton Tony Mikhael. Acesta, cu ajutorul PSD, in 2003, lansase ideea construirii unui hipodrom si a unui teren de golf. Arhitectul-sef al Municipiului Bucuresti a consemnat urmatoarele obiective in avizul de urbanism PUZ nr. 17/12 iulie 2006: "Pe intreaga suprafata pe care este admisa amplasarea de constructii este permisa amenajarea de parcaje colective multietajate, subterane sau supraterane, camuflate in taluz plantat". Prin urmare, toti cei expropriati abuziv de regimul comunist si de regimul PSD au intuit ca pe pamanturile lor primaria a dat un teoretic "da" construirii de imobile.
Principiu mafiot
Continutul celui de-al doilea document eliberat de primaria de sector i-a panicat si mai tare pe proprietarii adevarati ai pamanturilor din zona Vacaresti. In acel certificat de urbanism, eliberat acum o luna, capitolul trei este foarte explicit asupra intentiei firmei RRC de a intocmi "proiectele tehnice (PAC) pentru obiectivele componente ale complexului". Ce urmareste de fapt mafia funciara a primariei Capitalei? Nimic altceva decat eliberarea documentatiei finale prin care falsul investitor strain, beneficiar al ilegalei concesionari a celor 200 ha, sa inceapa construirea unor imobile pe pamanturile altora. Fiindca se stie - conform unui principiu mafiot postdecembrist - ce ai inceput sa construiesti ilicit sau ilegal pe terenul altuia e bun construit. Conform aceluiasi principiu, in cazul unei posibile actiuni in Justitie a celor pacaliti, constructorul - vezi Doamne, de buna credinta - poate cere incasarea unor daune pe care, de cele mai multe ori, persoana repusa in drepturi nu prea are bani sa le plateasca firmei care a construit ilegal. Daca DNA si DIICOT nu vor interveni rapid, este posibil ca PUZ-ul si certificatul de urbanism cadorisite lui Tony Mikhael sa-si produca efectele si sa se ajunga la o incaierare pe viata si pe moarte intre Asociatia Proprietarilor de la Vacaresti si firma RRC SA. In prezent, exista peste 50 de cereri de retocedare pe vechiul amplasament, formulate de adevaratii proprietari, dar primarul Videanu ignora aceste solicitari.
"Complex cultural"
Si o adresa oficiala a Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor (Serviciul pentru aplicarea Legii nr.10/2001) catre viceprimarul Sectorului 4, Radu Silaghi, i-a pus pe jar pe adevaratii proprietari ai lacului Vacaresti. In data de 2 iunie a.c., ANRP facea vorbire - oficiala - despre legalitatea HG nr.855 din 16 august 2002 referitoare la "aprobarea concesionarii bunurilor din domeniului public al statului ce alcatuiesc obiectivul de investitii Acumulare Lac Vacaresti, in vederea realizarii unui complex cultural- sportiv". Invocarea cuvantului "cultural" in acest document oficial spune multe despre intentiile ascunse ale mafiei funciare din Romania - mafie nederanjata de DNA decat in cazul prefectului spagar Prisecaru de la Iasi. Ba hipodrom, ba teren de golf, ba obiective culturale - toate proiectate pe pamanturile luate de la oameni si ajunse in patrimoniul provizoriu al Ministerului Mediului, in calitate de "concendent". Pe de alta parte, Primaria Sector 4 arata ca RRC a inaintat o cerere prin care "solicita certificat de urbanism pentru realizarea unui complex multifunctional, in principal sport si agrement". Potrivit acestor obiective propuse de firma lui Tony Mikhael, se acrediteaza ideea ca aceasta societate comerciala (RRC) ar fi una extrem de serioasa in mediul de afaceri, care detine multi angajati si disponibilitati diverse in realizarea unor investitii culturale, sportive, de agrement etc. In realitate, dosarul RRC depus la ARIS de Tony Mikhael, pentru a demonstra ca indeplineste conditiile unui adevarat investitor strain, sosit in Romania, este plin de falsuri comise la Inspectoratul teritorial de Munca.
Contracte masluite
OUG nr.194/2002 stabileste conditii foarte clare penru acordarea vizelor de sedere in Romania, in calitate de mari investitori straini. Sunt conditii impuse asupra cifrei de afaceri, a profitului firmei si a numarului minim de angajati, cu carte de munca (si norma intreaga), pe care se bazeaza respectivul investitor strain atunci cand propune autoritatilor romane anumite afaceri (bineinteles legale, nu mafiotice precum cea cu lacul Vacaresti). Sa vedem cum a procedat Tony Mikhael pentru a raspunde acestor cerinte cu firma sa fantoma, RRC SA, cu sediul intr-un apartament dintr-un bloc din str. T. Magurele, nr. 270 D, et.1, sector 4. A depus la Inspectoratul teritorial de Munca Sector 4 mai multe contracte de munca (cu nr.1254 din 29 iunie 2006 la nr.1532 din 29 iunie 2006), avizate ca fiind legale, prin aplicarea stampilei si semnaturii inspectorului ITM Danut Antonel Dima. Sumare investigatii jurnalistice au scos la iveala masluirea contractelor de munca semnate de Mikhael Tony ca angajator al RRC. Spre exemplu, numele Micle George (asa cum apare in contractul de munca cu nr.1527/2006) figureaza cu adresa Negresti Oas la un numar de casa. In realitate, persoana reala se numeste Micle Gheorghe si locuieste in Negresti Oas, la un bloc cu nr.19. Mai mult, Micle, angajat in zona Maramuresului la firma sa - SC Verona, ne-a declarat ca nu are habar de acest contract de munca incheiat cu SC RRC si considera ca cineva i-a folosit numele fara sa stie in aceasta afacere murdara.
Tentacule si in MAE
La fel de vexat de folosirea numelui sau a fost inginerul silvic Ioan Liviu Judea, care ocupa o functie importanta in cadrul Romsilva Oradea. Afland de la reporterul ZIUA ca numele sau apare in contractul de munca cu nr.1530/29 iunie 2006, incheiat cu angajatorul cetatean australian Tony Mukhael, la Bucuresti, pentru construirea de imobile pe lacul Vacaresti, ing. Judea a declarat: "Cineva a facut falsuri in numele meu". Analizand datele din aceste contracte de munca, falsificate grosolan, se constata ca marele investitor strain Tony Mikhael a angajat, la repezeala numai navetisti, adica persoane care locuiesc in localitati precum Baia Sprie (Eugen Repasi), Zalau (Iepure Eusebio), Giurgiu (Topala Constantin), Odoreu - jud. Satu Mare (Vintila Florin) etc. Multi asemnea angajati-navetisti, majoritatea cu locuri stabile de munca in astfel de localitati, nu au stiut ce sa raspunda la intrebarile referitoare la contractele de munca, cu norma intreaga (carte de munca, in toata regula) incheiate recent cu cetateanul strain Tony Mikhael. In zadar l-am cautat pe inspectorul ITM Danut Antonel Dima, la serviciul sau, pentru a explica existenta acestor falsuri grosolane in care apare semnatura si stampila lui de avizare legala. Ni s-a raspuns ca nu poate fi disponibil deoarece ar fi plecat "la arhiva". Ramane ca DNA si DIICOT sa cerceteze, potrivit competentelor lor judiciare, aceste falsuri, pe autorii acestor masluiri care i-au permis lui Tony Mikhael sa pacaleasca ARIS si statul roman. Una peste alta, oricine poate vizualiza acum existenta unei retele, a unui grup constituit pentru comiterea de infractiuni specifice criminalitatii organizate. Posesorul firmei fantoma RRC, Tony Mikhael, nu ar fi reusit sa ajunga in postura de concesionar al celor 200 de hectare din inima Capitalei si nici sa obtina avize de urbanism pentru acapararea celor 500 de milioane USD fara sprijinul guvernantilor PSD care i-au cadorisit HG nr.855/2002, fara ministrul mediului care in 2003 i-a concesionat lacul Vacaresti, fara reprezentantii municipalitatii Bucurestilor, fara anumiti functionari corupti de la Inspectoratul Teritorial de Munca. Un subiect aparte al investigatiilor noastre il va constitui acele tentacule ale mafiei lui Tony existente in MAE, institutia care, de mai multe ori, i-a prelungit ilegal australianului viza de sedere in Romania. Ramane ca MAI sa cerceteze cum a stat Tony, mai multe luni ale anului 2005, fara viza legala in Romania, timp in care a pus la cale afacerea Vacaresti. L-am cautat in zadar si pe investitor pentru a raspunde la acuzatiile care i se aduc de membrii Asociatiei Proprietarilor de la Lacul Vacaresti. Am aflat ca in data de 20 iulie 2006, Tony Mikhael a parasit Romania si ca ar astepta eliberarea autrorizatiilor de constructie.
Sulfina Barbu reziliaza
Jaful de 500 milioane de euro, patronat acum de Tony Mikhael, cu ajutorul lui Videanu, nu a primit insa avizul ministrului Mediului. Sulfina Barbu a trecut peste ratiunile de partid (si de portofoliu ministerial PD) si a sesizat instanta pentru rezilierea contractului de concesiune nr.1/2003, cadorisit de regimul PSD acestui "investitor strategic". Speriata de gravitatea faptelor penale existente in dosarul lacul Vacaresti, Sulfina Barbu s-a adresat de doua ori (in 2005 si recent, in 2006) Primariei lui Videanu pentru a cere lamuriri asupra modului in care administratia locala intelege sa aplice legea in litigiile juridice declansate de adevaratii proprietari. Videanu nu a raspuns. In consecinta, Sulfina Barbu a solicitat instantei "ca parata SC RRC SA, sa fie obligata la plata sumei de 15,67 miliarde de lei, reprezentand redeventa datorata pe anul 2006, ca fiind al patrulea an al concesiunii, neachitata". Ministrul Barbu a mai cerut Tribunalului Bucuresti in data de 2 august 2006 ca firma lui Tony Mikhael sa plateasca "penalitatea de intarziere a achitarii redeventei". In motivarea actiunii, secretarul general al Ministerului Mediului, Ion Anghel, a aratat ca "SC RRC SA nu si-a executat obligatiile asumate prin contractul de concesiune din 2003". Mai precis, firmei lui Tony i se imputa ca, in calitate de concesionar "nu a executat demararea lucrarilor de constructie ale intregului complex cultural-sportiv (cu o perioada de realizare de 12 luni); nu a executat construirea hotelului international de cinci stele (perioada de realizare de 43 de luni); nu a executat construirea Hipodromului si a anexelor lui - 36 de luni; nu a executat construirea terenului de golf si a clubului aferent - 24 de luni; nu a executat construirea cartierului rezidential de vile - 36 de luni)". Aceasta ultima imputare, consemnata in motivarea de la tribunal, este de natura sa contureze si mai clar intentiile mafiei funciare din Romania de a construi un cartier rezidential de vile pe un teren de 189 de hectare furate de la adevaratii proprietari. Este usor de intuit ce ar insemna la CEDO defalcarea acestui dosar Vacaresti in cauze ale proprietarilor care ar cere despagubiri statului roman in valoare de jumatate de miliard de euro.