Serviciile de informatii nu vor mai putea asculta telefoanele romanilor fara mandat obtinut de la judecator, iar in cazul in care din interceptarea convorbirilor nu se retin fapte care aduc atingere securitatii Romaniei, cel "ascultat" va fi informat cu privire la verificarile la care a fost supus. Ofiterilor de informatii le va fi permis sa efectueze acte premergatoare urmaririi penale, sub supravegherea procurorului, numai in cazul actelor de terorism si a infractiunilor conexe: traficul de arme, de persoane si de droguri. Pe de alta parte, autoritatile informative nu vor mai avea dreptul sa introduca agenti sub acoperire in Parlament, Guvern, Justitie, organizatii mass-media, sindicale, politice sau religioase. Serviciile secrete nu vor mai putea desfasura activitati economice, singura lor sursa de finantare fiind banii primiti de la buget. Acestea sunt cateva din prevederile incluse in pachetul de legi privind securitatea Romaniei, care ar putea fi adoptat de Guvern saptamana viitoare si trimis apoi Parlamentului. Proiectele, intocmite de o echipa de experti din ministere si Servicii pe baza observatiilor societatii civile, au fost prezentate ieri, in conferinta de presa, de doi liberali: secretarul general al Guvernului Radu Stroe si consilierul primului-ministru Marius Oprea. Potrivit acestora, proaspatul pachet de legi difera mult fata de cel primit de la Cotroceni, prevederile care incalcau drepturile cetatenilor fiind inlaturate. In esenta, sustin initiatorii, noile reglementari pornesc de la o idee principala: asigurarea securitatii cetateanului primeaza intr-un stat de drept; componentele sistemului de securitate al Romaniei actioneaza in folosul cetatenilor, iar persoanele care savarsesc abuzuri "in numele securitatii" pot raspunde administrativ, civil sau penal, in baza legii.
Motivatii
Autorii pachetului normativ argumenteaza ca reglementarile in vigoare privind siguranta nationala si organizarea Serviciilor "nu mai corespund in prezent configuratiei mediului de securitate international si mai ales necesitatilor din plan intern". "Conceptul de <<siguranta nationala>> este astazi desuet, termenii preferati si utilizati in prezent in mediul international fiind aceia de securitate, respectiv securitate extinsa", se arata in expunerea de motive care insoteste noile proiecte. Tot acolo se apreciaza ca Serviciile de informatii isi desfasoara in prezent activitatea in baza unor legi cu formulari vagi, iar ofiterii de informatii actioneaza in unele situatii care nu sunt legiferate.
Control parlamentar strict
Noul pachet de legi introduce un control strict al Parlamentului asupra Serviciilor, actualizeaza riscurile si amenintarile la adresa securitatii Romaniei si in consecinta si institutiile care le gestioneaza. Astfel, pachetul de legi porneste de la premisa ca numarul serviciilor de informatii din tara noastra este prea mare, raportat la necesitatile informative, contrainformative si de protectie actuale. Conform noilor prevederi, Serviciul de Protectie si Paza devine Directia de Protectie si Paza din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, iar Serviciul de Telecomunicatii Speciale va fi o Directie de Telecomunicatii Speciale, din cadrul Ministerului Comunicatiei si Tehnologiei Informatiilor.
Fara agenti in redactii
Una dintre principalele noutati se regaseste in proiectul privind organizarea si functionarea SRI, in cere se introduce un control juridic riguros in ceea ce priveste eliberarea autorizarilor pentru interceptarea si inregistrarea convorbirilor. Conform proiectului legii informatiilor si contrainformatiilor, "ofiterii de informatii pot efectua acte premergatoare urmaririi penale, sub conducerea, supravegherea si controlul procurorului, numai in cazul actelor de terorism si a infractiunilor conexe - traficul de arme, traficul de persoane si traficul de droguri, atunci cand acestea sunt surse de venit pentru terorism". De asemenea se prevad restrictii in ceea ce priveste provenienta surselor sub acoperire. Se interzice folosirea reprezentantilor si personalului autoritatilor puterii legislative, executive ori judecatoresti precum si a organizatiilor mass-media, sindicale, politice sau religioase, legal constituite ca acoperire ori ca informatori sau colaboratori ai autoritatilor informative. Colaboratorii SRI si SIE care activeaza sub acoperire in mass-media si in formatiunile politice, sindicale sau religioase isi vor pierde "job-ul" dar nu vor fi deconspirati.
"Nu exista o lege de deconspirare a SRI ca politie politica. Daca va exista o asemenea lege, bineinteles ca ei vor fi odata si odata deconspirati", a explicat ieri Marius Oprea, aratand ca nu se pot introduce norme care sa functioneze retroactiv. "Dar cand pachetul de legi ale securitatii va intra in vigoare, practicile reprobabile - din punctul meu de vedere - care foloseau ziaristi, lideri sindicali, politicieni sau oameni din administratie ca agenti sub acoperire, vor inceta", a precizat consilierul.
Bani doar de la buget
Legile stabilesc modalitatile de finantare a activitatilor de informatii si contrainformatii, doar de la bugetul de stat. Cat priveste activitatea serviciilor de informatii, SRI si SIE proiectele de lege stabilesc clar si separa competentele celor doua autoritati informative: SRI, pe teritoriul Romaniei, iar SIE cu competente externe, in afara granitelor.
Diferit de pachetul Cotrocenilor
"Am pornit pe un drum de la sfarsitul anului trecut cand lucrurile s-au incurcat la un moment dat si problematica legilor securitatii a fost preluata la CSAT, la Cotroceni, dar mai degraba la Cotroceni decat la CSAT", a spus ieri, in conferinta, ministrul Radu Stroe. El a afirmat ca, in prima etapa, a fost nemultumit pentru ca actele normative nu stabileau un echilibru intre apararea drepturilor fundamentale ale cetateanului si apararea securitatii Romaniei. La randul sau, consilierul personal al premierului, Marius Oprea, a precizat ca grupul de lucru pe care l-a coordonat a modificat pachetul legislativ tinand cont atat de practica serviciilor de informatii europene, cat si de observatiile venite din partea societatii civile. Oprea a mentionat ca o serie intreaga de prevederi care incalcau in mod flagrant drepturile omului au fost eliminate din pachetul de legi. "Ofiterii de informatii nu mai au dreptul sa-ti intre in casa, sa te calce cu bocancul pe gat si sa nu pateasca nimic pentru ca erau in misiune", a spus el.
Urmariri cu limita
Referitor la dreptul acordat ofiterilor de informatii de a efectua acte premergatoare urmaririi penale, Radu Stroe a subliniat ca aceasta este valabila numai in cazurile de terorism si a traficului de arme, droguri sau persoane. La randul sau, Marius Oprea a afirmat ca si acest drept de ancheta acordat serviciilor de ancheta este limitat, el neputand depasi 16 ore. "Toate urmaririle penale vor putea fi facute in baza unui mandat emis de judecator in cel mult 16 ore. Opt ore la o prima retinere, iar daca mandatul este refuzat de judecator in alte opt ore respectivii ofiteri pot contesta si pot cere unui alt complet de judecata, format din trei judecatori, de aceasta data si tot de la Inalta Curte de Casatie si Justitie", a precizat Oprea.
Sperante privind legiferarea
Stroe si Oprea au apreciat ca dezbaterile din Parlament asupra legilor securitatii Romaniei vor fi foarte interesante. "Acum se va vedea cine apara linia dura, de forta, reprezentata de proiectele initiale ale legilor securitatii facute la Palatul Cotroceni, care in fond, reflecta preocuparea unor talibani din serviciile de informatii de a-si pastra privilegiile, si cei care doresc intr-adevar ca serviciile de informatii din Romania sa fie profesionalizate, sa lucreze intr-o legalitate perfecta, cu respectarea Constitutiei si a drepturilor omului", a spus consilierul premierului. Oprea considera ca "segmentele de intersectie" dintre oamenii politici si serviciile de informatii vor disparea atunci cand structurile informative secrete nu vor mai avea posibilitatea sa aiba activitati economice sub acoperire. De asemenea, a aratat consilierul, deconspirarea lucratorilor si colaboratorilor fostei Securitati va veni in sprijinul adoptarii pachetului legislativ in forma elaborata de Guvern. "Noi pregatim modificarea Ordonantei 16 privind functionarea CNSAS care, la solicitarea primului-ministru, va elimina sintagma de <<politie politica>> si va introduce obligativitatea publicarii listei integrale a ofiterilor de securitate care si-au desfasurat activitatea intre 1948-1989", a amintit Oprea.
Autoritate de interceptare
La randul sau, Radu Stroe nu a exclus posibilitatea ca unii parlamentari sa se opuna adoptarii legilor sigurantei, insa apreciaza ca numarul acestora va fi mic. "Cu siguranta ca vor fi si oameni, indivizi, poate grupuri care nu le vor accepta. Nu vor fi suficienti pentru ca aceste legi sa fie blocate. Ar fi tragic sa se intample lucrul acesta", a spus Stroe. "Cred ca nu va fi un vot politic, ci un vot moral. Adica, cei care sunt de partea fostilor si cei care sunt de partea unei democratii reale", a completat Oprea. In conferinta, secretarul general al Guvernului a mai facut un anunt. Radu Stroe a precizat ca Executivul pregateste un proiect de lege in baza caruia se va infiinta o autoritate de interceptare a telefoanelor si inregistrare, noul organism urmand sa fie coordonat de Parlament si nu va avea nici o legatura cu serviciile secrete.
Ministrul a adus precizari si in ce priveste Comunitatea Nationala de Informatii (CNI), spunand ca a fost infiintata de CSAT fara sa aiba o baza legala, dar acum trebuie pusa sub controlul Parlamentului. Astfel, CNI va intra sub control parlamentar si va trebui sa depuna rapoarte privind activitatea pe care o desfasoara. (Ovidiu BANCHES)
Reactii
Cezar Preda, vicepresedinte PD
E si pozitia noastra
"Pozitia primului-ministru in legatura cu legile sigurantei nationale este pozitia intregului Guvern, deci implicit a PD. Daca PD ar fi avut alta pozitie in legatura cu aceste doua subiecte, proiectul nu ar fi fost sustinut in Executiv. (C.E.)
Cristian Diaconescu, purtator de cuvant al PSD
"Esential este un control al statului"
"In ceea ce priveste interdictia serviciilor secrete de a desfasura activitati economice, problema de fond nu este ceea ce pot sau nu sa faca serviciile speciale, ci in ce masura exista un control al statului de drept asupra acestor activitati. In masura in care se creeaza transparentizare in activitatile economice, este OK. Principalul argument trebuie sa fie capacitatea de verificare a statului de drept in legaturile cu activitatile economice". (R.A.)
Bogdan Ciuca, purtatorul de cuvant al PC
"Suntem de acord"
"Vizavi de ambele situatii - efectuarea de acte de urmarire doar in caz de terorism si interdictia serviciilor secrete de a desfasura activitati economice - noi (conservatorii -n.r.) ne exprimam acordul. Serviciile de informatii trebuie sa se ocupe de culegerea informatiilor, iar nu cu activitati economice, care nu fac parte din atributiile acestor institutii. In plus, acestea nu ar face o concurenta legala celorlalti parteneri, pentru ca au acces la informatii confidentiale." (V.D.)
George Scutaru, deputat PNL
"Satisface toate exigentele respectarii drepturilor omului"
"Legile Securitatii Nationale in forma definitivata de colectivul de munca de la Guvern satisface toate exigentele respectarii drepturilor omului. Ne bucura ca multe dintre ideile dezvoltate acum cateva luni de PNL se regasesc acolo. Ma refer la interdictia impusa serviciilor de informatii vizavi de desfasurarea actiunilor economice, la regimul mult mai strict de realizare a interceptarilor telefonice si la intarirea controlului parlamentar asupra serviciilor. Se vede diferenta atunci cand lucrezi legile cu societatea civila fata de pachetul de legi lucrat la Cotroceni cu oameni din servicii sau cu un trecut circumspect, precum generalul Rogojanu." (R.G.)
Marton Arpad, liderul deputatilor UDMR
"Sunt de acord cu aceasta forma"
"Modificarile aduse la pachetul de legi privind siguranta nationala sunt corecte. UDMR va sustine in Parlament ca efectuarea urmaririlor si interceptarilor telefoanelor sa nu se mai poata face fara mandat si ca serviciile de informatii sa nu aiba dreptul de a desfasura activitati comerciale. Consider ca in proiectele initiale se facuse rabat de la anumite principii. Serviciile secrete nu trebuie sa aiba activitati comerciale. Nu este in consens cu principiile statului de drept. Acum am ajuns sa facem investigatii pentru a ne da seama cum s-au imbogatit unii pe baza mostenirii lasate de fosta Securitate. Ar fi bine ca, atunci cand se face rabat de la niste principii, societatea civila sa se impacienteze si la noi ca in alte state. E bine sa avem astfel de legi, modificate dupa cum s-a propus". (R.P.)
Lucian Bolcas, liderul deputatilor PRM
"O revenire la normalitate"
"Faptul ca serviciile secrete nu vor mai putea sa desfasoare activitati economice imi pare o revenire la normalitate. Dar exista si obiectii. Cei care cunosc serviciile secrete si unele metode specifice ale acestora, cum ar putea fi utilizarea activitatilor economice in scopuri precise, pot spune ca serviciile au fost private de o metoda specifica de actiune specifica. In ceea ce priveste interdictia de a demara acte premergatoare, imi pare o prevedere justificata. Pe de alta parte insa, obiectia ar fi ca neglijarea anchetelor premergatoare poate duce la ingreunarea activitatii juridice. Sunt foarte multe argumente pro si contra. La PRM noi citim, analizam si pe urma ne pronuntam." (R.G.)