Uniunea Scriitorilor din Romania (USR) a solicitat CNSAS sa-i puna la dispozitie dosarele persoanelor din conducerea sa, a declarat, miercuri seara, Nicolae Manolescu, presedintele Uniunii, in cadrul simpozionului "Scriitorii si Securitatea". Evenimentul, la care au participat aproximativ 70 de scriitori si oameni de cultura, a fost organizat de USR, in colaborare cu ZIUA si cu "Fundatia Nationala pentru Stiinta si Arta". Dezbaterea a fost moderata de Nicolae Manolescu si de fostul presedinte al Academiei Romane, Eugen Simion. Tema fundamentala a simpozionului a fost colaborarea scriitorilor cu politia politica ceausista, oamenii de cultura problematizand insa si "isteria dosariadei" vizavi de maniera in care deconspirarea informatorilor Securitatii a fost demarata.
"Nu facem aceasta intalnire de dragul modei. Problema in sine a acestei dosariade ne preocupa, ne obsedeaza (...) Premisa de la care eu am plecat este ca Uniunea Scriitorilor nu a fost nici cea mai expusa, vanata de catre Securitate, dupa cum nu a fost nici crutata de presiuni, interventii ale Securitatii (...) Sigur ca toate padurile isi au uscaturile lor, sigur ca vor fi existat scriitori informatori. O sa vedem, n-o sa vedem. Deocamdata s-a solicitat ca macar conducerii Uniunii sa i se scoata dosarele sa vada ce si cum. Asteptam, nu am primit deocamdata, nu suntem o prioritate", a declarat Nicolae Manolescu, in debutul dezbaterilor. El a criticat modul in care se procedeaza in legatura cu demascarea informatorilor si colaboratorilor Securitatii. "La noi toate se incep deodata si nimic nu se termina. Este o comportare infantila. Vrem sa-i vedem pe informatorii din viata politica, nu terminam cu ei, ca incepem cu preotii, vor urma sportivii si scriitorii si pana la urma o sa vedem ceva, dar nu stiu daca o sa ajungem sa-i vedem pe toti", a spus ironic presedintele Uniunii.
Procesul comunismului, o necesitate
Nicolae Manolescu a pledat pentru necesitatea imperativa a unui proces al comunismului si a explicat ca dosariada este cu "susul in jos" in conditiile in care principalul interes se axeaza pe informatori si nu pe nomenclaturisi, cei care ordonau Securitatii, personaje care in prezent au parte de o batranete linistita, in pofida gravelor fapte savarsite. "Vedem vedete de televiziune generali de securitate, generalul Plesita, care ne spune cum i-a <<brictisit>> el pe scriitori (...) Ne uitam prin Parlament, il gasim pe seful nostru cel mai mare, generalul Ilie Merce, care are 20 de milioane pensie si 40 ca parlamentar. Generalul Bordea, pe la el se plimba Vadim Tudor ca sa-l apere pe pictorul Bandac de nu stiu ce consecinte. Vai de mine, astia sunt oameni care nu au turnat niciodata. Se duceau de buna voie, nu aveau nici un angajament. Generalul are 32 de milioane pensie, iar Vasile Paraschiv (opozant al regimului comunist, n.r.) are 4 milioane", a spus ironic Manolescu, evidentiind astfel avatarurile marilor deconspirari care au buimacit Romania.
"Toti am avut momente de slabiciune"
Pe de alta parte, trecand in revista presiunile pe care obisnuiau sa le exercite securistii, presedintele USR a sustinut ca persoanele si scriitorii banuiti de colaborare cu Securitatea pot avea nenumarate explicatii, dar acestea nu confera o justificare morala. "Ma tem ca, daca va fi o lege a lustratiei, lustratia o sa inceapa tot cu informatorii. Opera domnului Ilie Merce consta in cuvinte pe care i le atribuie lui Augustin Buzura. Cred insa ca daca se vrea sa se stie ce a facut Buzura, ar fi bine sa se stie din cuvinte lui, nu din cele ale lui Merce", a spus Manolescu, precizand ca informatiile despre Securitate sunt puse "intr-un alt context", diferit de cel al epocii comuniste. "Eu nu cred in parerea prietenului meu Gabriel Liiceanu cum ca femeia de serviciu de la Ministerul de Interne este la fel de vinovata ca generalul Plesita. Toti am avut momentele noastre de slabiciune. Eu am rezistat, dar nu m-a amenintat nimeni, nu m-a pus nimeni la incercare. Am o varsta, o experienta si spun cu toata responsabilitatea ca nu stiu ce as fi facut in cazul asta", a mai precizat Manolescu. El a sustinut necesitatea "unui proces al sistemului comunist", care ar scoate la lumina cauzele care i-au determinat pe anumiti oameni sa se compromita semnand angajamente cu Securitatea.
"Trebuie inceput cu tovarasii din PCR. Abia apoi iesi cu informatorii, plevusca, scriitorii. Sa incepem cu inceputul si sa sfarsim cu sfarsitul, sa punem lucrurile intr-o ordine fireasca (...) Securitate nu conta prea mult pe informatori, avea alte mijloace", a mai spus Manolescu.
Marii scriitori nu trebuie denigrati pentru orice fleac
Acest punct de vedere a fost preluat si de fostul presedinte al Academiei Romane, Eugen Simion. "Daca vrem sa facem un proces, trebuie sa privim altfel. Nu maruntii delatori care n-au justificare morala au condus Romania 50 de ani. Mi se pare o ipocrizie. Ei au luat marile decizii? Ei i-au bagat pe romani la canal? Dar aia de la Comitetul Central n-au nici o vina (...) Sa nu acceptam ca in aceasta mare harmalaie sa fie denigrati marii scriitori pentru orice fleac", a spus Eugen Simion. El a explicat ca scriitorii sunt obligati sa isi clarifice legaturile cu politia politica ceausista si a insistat ca literatura a reprezentat, dincolo de toate, un fenomen fundamental, in pofida presiunilor exercitate de regimul comunist. "Scriitorii trebuie sa isi judece corect, ei insisi, propria istorie", a indemnat Simion. El s-a intrebat, parafrazandu-l pe poetul Tudor Arghezi, daca poti sa fii "inger pe hartie si porc in viata de toate zilele". "Cand esti inger pe hartie nu poti sa fii in viata de toate zilele oricum", a fost sentinta lui Eugen Simion. Atat Manolescu cat si fostul presedinte al Academiei Romane au explicat ca, in vremurile de restriste ale dictaturii, Consiliul Uniunii Scriitorilor Romani (CUSR) a reprezentat un for extrem de incomod comunismului. Ei au explicat ca la sedintele Consiliului, ai carui exponenti erau alesi prin vot secret, se organizau dezbateri politice care reprezentau veritabile pericole pentru sistem.
Informatiile din dosar nu altereaza opera
Prezent la simpozion, analistul Stelian Tanase a spus ca, prin experienta sa de 15 ani de cercetare a dosarelor fostei Securitati, a realizat ca o mare parte dintre reprezentantii CUSR erau informatori ai politiei politice ceausiste. Pe de alta parte, el a apreciat ca problema colaborationismului scriitorilor cu Securitatea este "complicata", dar si "radicala". "Daca esti vanzator sau lucrator la fabrica si intr-un moment un securist te agata este una, cand un securist agata un om de cultura este alta (...) Scriitorii trebuie intai acuzati de-a dreptul, decupati ca informatori, si apoi eventual sa le gasim circumstante atenuante, sa spunem ca asa au fost vremurile, ca au cedat presiunii. Trebuie sa-i spunem mai intai unui scriitor cat de mult rau a facut si daca opera lui mai este credibila", a sustinut el. Stelian Tanase a explicat ca nu rare au fost ocaziile cand a rasfoit dosarul de colaborator al unui scriitor sau om de cultura. "Chiar astazi (miercuri, n.r) am vazut un dosar al unui foarte mare critic literar informator al Securitatii, a semnat in data de 3 mai 1960 angajamentul, cu numele de Popescu", a sustinut analistul politic, refuzand sa faca public numele persoanei in cauza. Analistul politic a mai precizat ca USR "nu ar risca nimic" daca va solicita deschiderea dosarelor scriitorilor. "Daca maine te duci la CNSAS, o sa gasesti 20 de (de scriitori, n.r.) in prima jumatate de ora", i-a spus Tanase lui Nicolae Manolescu. Acesta din urma i-a replicat ca, daca nu le poate spune numele scriitorilor care au colaborat cu Securitatea, "sa-i puna pe un email". Tanase a mai spus ca, pentru posteritate, indiferent de informatiile cuprinse in dosare, scriitorii mari vor ramane mari in timp ce aceia mediocri, vor ramane la acelasi statut.
Vosganian: Turnatorii nu trebuie sa mai fie calauze
Si scriitorul Bujor Nedelcovici a fost de acord cu deconspirarea oamenilor de cultura care au colaborat cu Securitatea. "Comitetul Central era plin de scriitori, Titus Popovici, Dumitru Radu Popescu, Valeriu Rapeanu. Scriitorii au avut o raspundere si o culpabilitate, dar compromisul facut de unii scriitori trebuie lamurit o data pentru totdeauna", a spus Nedelcovici. El a precizat ca este important ca a inceput deconspirarea fostilor informatori ai Securitatii, indiferent de modul si nivelul la care se face acest lucru. Liberalul Varujan Vosganian, vicepresedintele USR, a sustinut ca este "cel mai cercetat cetatean armean", avand depuse patru cereri la CNSAS pentru a-si vedea dosarele. In plus, el a considerat ca adevarata problema este ca fostii informatori ai Securitatii sa nu mai fie pe functii de conducere. "Problema este ca ei sa nu ne mai conduca (...) Trebuie sa-i facem sa nu mai fie calauzele noastre, sa-si macine in tacere slabiciunile", a spus Vosganian. El a spus ca, in Romania, procesul comunismului nu putea fi facut. Vosganian a explicat ca tara nostra nu a fost ocupata de trupe straine, cum a fost cazul Germaniei, fapt care ar fi fost crucial in demararea unui astfel de proces. Pe de alta parte, a continuat el, imediat dupa Revolutie, in Romania au venit la putere mostenitorii Securitatii si nu o forta de dreapta, cum s-ar fi impus dupa o dictatura comunista.
Importanta e motivatia turnatorilor
De asemenea, Radu F. Alexandru a apreciat faptul ca dupa 16 ani de la Revolutie unii colaboratori ai Securitatii au inceput sa isi recunoasca "culpa morala". In acelasi timp, prozatorul l-a acuzat pe Adrian Iorgulescu, ministrul Culturii si Cultelor, ca a facut "declaratii iresponsabile" in legatura cu intelectualitatea romana pe care a calificat-o drept "colaborationista". "Nu i s-a parut destula aceasta ineptie, ci a mai adaugat si problema cu preotii. Daca ministrul Culturii isi permite o asemenea declaratie, este total strain de realitatea pe care am trait-o toti", a subliniat Radu F. Alexandru. In final, Nicolae Manolescu a spus ca USR va trage concluzii, "se vor cere niste lamuriri si niste dosare". "Vom vedea ce vom face. Interesul meu este de a apara imaginea unei bresle, care este departe sa se fi comportat ca o breasla de ticalosi. Cati au fost informatori nu stiu deocamdata, vom afla. Nu cred ca acesta este cel mai important lucru. Este important ce i-a determinat sa faca asta", a conchis presedintele USR.