Educatia este principala beneficiara de fonduri suplimentare in urma celei de-a treia rectificari bugetare din acest an aprobata, ieri, de Guvern. Ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu, a afirmat ca deficitul bugetar va ramane nemodificat, la 2,5%
Educatia este principala beneficiara de fonduri suplimentare in urma celei de-a treia rectificari bugetare din acest an aprobata, ieri, de Guvern. Ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu, a afirmat ca deficitul bugetar va ramane nemodificat, la 2,5% din PIB, avand in vedere cresterea nominala a produsului intern brut. Pentru acest an, valoarea PIB este estimata la 330 miliarde de lei, respectiv aproximativ 94 de miliarde de euro. Potrivit sursei citate, cheltuielile au fost suplimentate cu 2,17 miliarde de lei, din aceasta suma 1,12 miliarde revenind Ministerului Educatiei. Din fondurile suplimentare alocate educatiei, 715 milioane sunt alocate proiectelor de investitii. La aceasta suma se adauga 400 de milioane de lei la bugetele locale, prin suplimentarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adaugata, pentru finantarea cheltuielilor de personal din invatamantul preuniversitar de stat. "Aceasta noua alocare pentru investitii, precum si sumele totale destinate domeniului educatiei si cercetarii dovedesc ca semnarea, anul trecut, a Acordului nu a insemnat doar dorinta de a inchide conflictul, ci de a sustine acest domeniu extrem de important pentru evolutia ulterioara a Romaniei. Vom respecta Acordul semnat cu sindicatele din educatie", a subliniat finantistul-sef. Ministrul Finantelor a amintit ca, in acest an, au mai fost alocate pentru educatie 3500 miliarde de lei vechi, iar ulterior, 13.000 miliarde de lei vechi. Aceeasi idee a fost sustinuta si de premierul Calin Popescu Tariceanu, care a afirmat insa ca are semnale potrivit carora unele institutii de invatamant superior nu au capacitatea de a cheltui toate fondurile alocate. El a precizat ca Executivul va continua discutiile cu partenerii sociali, conduse de ministrul Muncii, impreuna cu ministrul Finantelor.
"Motivul pentru care facem aceasta rectificare este simplu: avem bani", a precizat ministrul Finantelor, care a aratat ca principalele surse pentru suplimentarea cheltuielilor provin din incasarile obtinute prin aplicarea cotei unice de impozitare. Potrivit Mediafax, Ministerul Muncii va primi in plus 431,3 milioane de lei pentru pensiile agricultorilor, veterani de razboi, indemnizatii pentru cresterea copilului si ajutoare pentru incalzirea locuintei. Ministerului Administratiei si Internelor i-au fost alocate fonduri suplimentare de aproape 246 milioane de lei, din care 100 de milioane pentru cheltuieli de personal si 69,5 milioane pentru pensii. Alte sume sunt destinate Ministerului Agriculturii (130 milioane de lei pentru sprijinirea producatorilor agricoli), Ministerului Sanatatii (105,6 milioane de lei pentru finantarea investitiilor la spitale, trei milioane lei pentru cheltuieli de personal). Serviciul Roman de Informatii (SRI) va primi fonduri suplimentare de 71,7 milioane de lei pentru investii, Curtea de Conturi va beneficia de 6,5 milioane de lei tot pentru investitii, iar Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara va primi 18,4 milioane de lei. Fondul de rezerva la dispozitia Guvernului va fi suplimentat cu alte 200 de milioane de lei. Ministrul Vladescu a precizat ca este posibil ca in toamna acestui an sa fie efectuata o noua rectificare bugetara, pentru a redistribui fondurile de la anumite ministere.
Creste excedentul bugetar
Bugetul general consolidat continua sa inregistreze excedent si dupa primele sapte luni din acest an. Potrivit datelor Ministerului Finantelor, la sfarsitul lunii iulie 2006 surplusul de fonduri bugetare era de 5,56 miliarde de lei, suma care reprezinta 1,69% din PIB. La sfarsitul primului semestru, excedentul bugetar reprezenta 1,1% din PIB. Majorarea excedentului arata ca institutiile nu au reusit sa cheltuiasca sumele alocate in primele sapte luni. De altfel, potrivit Finantelor, sumele pentru cheltuielile de capital (banii pentru investitii) ramase in vistieria statului depasesc 3,3 miliarde de lei. In acest context, ministrul Finantelor a explicat ca nu este vorba despre faptul ca lipsesc proiectele, ci problema este viteza de implementare a acestora. "Sunt probleme procedurale, juridice, sau legate de capacitatea firmelor de a respecta termenele de predare a lucrarilor", a explicat Sebastian Vladescu.
Cheltuielile sociale nu influenteaza inflatia
Pe de alta parte, potrivit ministrului Finantelor, cheltuielile sociale aprobate prin rectificarea bugetului nu vor influenta nivelul prognozat al inflatiei pentru acest an.
Banca Nationala a Romaniei estimeaza, pentru sfarsitul acestui an, o rata a inflatiei de 6,1%, cu 0,7 puncte sub previziunea anterioara, existand sanse mari ca rata anuala sa se incadreze in tinta, respectiv 5% plus/minus un punct. Evolutia preturilor mai buna decat anticipatiile a fost explicata de guvernatorul bancii centrale, Mugur Isarescu, prin impactul sub prognoze al taxei pe viciu, dar si prin preturi mai mici la unele produse alimentare de baza. De asemenea, cresterea preturilor administrate, (curent, gaze, medicamente) a fost mai mica decat prognozele sau, in unele cazuri, nu s-a produs.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.