O alianta posibila: Vadim cu Voiculescu

Din nou, asa cum s-a mai intamplat si altadata, partidul lui Corneliu Vadim Tudor se afla intr-o ascensiune reala. Principalul motiv fiind ca, pe fondul acuzatiilor dure legate de coruptie, formulate impotriva PSD in ultimii ani, inca de pe vremea cand acest partid guverna si a neincetatelor conflicte din interiorul coalitiei de la putere, electoratul instabil, Romania tacuta, neavand incredere nici in unii, nici in altii, incepe sa se apropie, treptat si sigur, de cea de-a treia forta politica. De Partidul Romania Mare. De doua ori aceasta formatiune a fost la un pas de a se numara printre castigatori: in 2000, cand a avut un rezultat, pentru multi - nu si pentru analisti - surprinzator de bun, reusind sa ocupe un sfert din pozitiile din Parlament; si spre sfarsitul ciclului electoral precedent. Atunci, la inceputul anului 2004, sub influenta unor centre de putere afiliate PRM si in mod vadit nesincer, Corneliu Vadim Tudor a incercat sa faca o schimbare de 180 de grade. Sa se impace cu presa si societatea civila, pe care le terfelise timp de 14 ani, cu cei mai importanti reprezentanti ai clasei politice, care suferisera si ei numeroase atacuri pe sub centura din partea "tribunului", cu evreii, lezati de neincetatul discurs antisemit al partidului. Si, mai mult, a incercat sa transforme PRM intr-o formatiune europeana, populara, de dreapta. Cu un an mai devreme sau chiar si in 2004, cu conditia ca schimbarea sa fie suficient de convingatoare, Vadim ar fi obtinut castig de cauza. Si ar fi devenit eligibil pentru o formula de guvernare, incepand din 2005.
Ceea ce a ratat PRM in doua randuri, poate realiza acum. Contrar opiniilor exprimate, din ce in ce mai insistent, de multi analisti ai scenei politice, eu cred ca Vadim este departe de a fi un lider expirat. Iar partidul pe care il conduce are forta necesara de a capitaliza un important electorat. Nu am devenit si nu voi deveni un fan PRM. Nu discut acum iesirile la rampa ale reprezentantilor acestui partid, in frunte cu Vadim. Rationamentul pe care il fac este de tip pragmatic. PRM dispune atat de o forta umana considerabila, experimentata, maturizata din punct de vedere politic, cat si de un considerabil spatiu de manevra in plan electoral. Este in afara oricarei indoieli ca, in cercetarile de piata - care, afirm inca o data, trebuie citite nu aritmetic, ci analizate in context - PRM se plaseaza pe o curba ascendenta. PSD, aflat pana de curand in regres, s-a stabilizat la un procent de peste 20 la suta, reprezentand electoratul constant si consecvent al acestui partid. Pana la incheierea ciclului electoral, PSD are sanse sa creasca. Dar cresterea PSD va fi incetinita de imaginea inca persistenta pe care o are, de fost partid-stat, corupt la guvernare. Indiferent care este adevarul, in politica primordiala este imaginea. Alianta DA, indiferent ce ne spun sondajele de opinie, este in cadere libera. Chiar daca a existat si exista in continuare o tendinta de rasucire in jurul axei sale, respectiv de crestere a PD in defavoarea PNL, pe ansamblu Alianta scartaie din toate incheieturile. Si in substanta existentei ei, si in materie de credibilitate. Anunturile privind anticipatele reprezinta mai putin o intentie serioasa, care ar fi sinucigasa, si mai mult o incordare a muschilor pentru impresionarea, daca nu a adversarilor, macar a opiniei publice. Pe scena politica romaneasca, UDMR a ramas, cum este si firesc, cam in aceeasi situatie ca si in legislaturile trecute, promovabil la limita, intr-un viitor Parlament si calificabil tot la limita, intr-o eventuala coalitie, dar nu alaturi de PRM. Si mai exista Partidul Noua Generatie. Al "microbistilor" lui Gigi Becali. Intr-o ascensiune spectaculoasa. Pe masura succeselor Clubului Steaua. O formatiune a lumpenproletariatului. A periferiei societatii. PNG are vocatie parlamentara.
Sa revenim la posibila alianta PRM-PC. Partidul lui Voiculescu nu numai ca este refuzat sistematic de PD si de presedintele Traian Basescu, dar ii refuza, la randul lui. Si intr-un mod din ce in ce mai fatis. Cu cine altcineva s-ar putea alia, intr-o viitoare combinatie politica, decat cu PRM aflat in aceeasi situatie? Si eventual, cu PNG. Ar mai exista, teoretic cel putin, posibilitatea unei viitoare aliante cu liberalii. Dar acestia, desi la cutite cu PD, par decisi sa ramana imbratisati intru Protocol pana la alegerile viitoare. Voiculescu are, insa, nevoie sa intre in Parlament. Vadim, la randul lui, este si in cautarea unor aliati pentru a reusi candva sa ajunga la putere, dar si a unei platforme mediatice. De care Voiculescu dispune. Astazi, pe cei doi ii uneste si ura fata de presedintele Basescu. Sub aceasta rezerva, Becali ar putea sari si el, intr-o buna zi, in troica.
Daca PRM se va alia cu PC s-ar putea sa descoperim, in conditiile in care doua milioane de romani activi sunt afara, ca masa electorala ramasa in Romania se va imparti nu in doua, cum s-a intamplat la sfarsitul lui 2004, ci in trei. Dar pana in 2008 se mai pot petrece miscari spectaculoase.

---

Despre autor: