Prim-viceguvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Florin Georgescu (foto), afirma, intr-un interviu acordat Mediafax, ca recenta evaluare a agentiei de rating Standard & Poor's privind riscul valutar ridicat aferent creditelor in devize straine acordate de bancile romanesti este nejustificat de pesimista, pentru ca nu ia in calcul masurile aplicate si rezultatele favorabile din primul semestru. Georgescu aminteste ca banca centrala a avertizat permanent asupra potentialului risc aferent finantarilor in valuta si a reusit, prin masurile adoptate, sa reduca, intr-un an si trei luni, ponderea creditelor in monede straine de la 60,5% din total la 47,6% in luna iunie. Totodata, prim-viceguvernatorul arata ca BNR va mentine conditiile restrictive pentru creditele in valuta si chiar le va intari daca evolutiile viitoare o impun. Va prezentam integral interviul acordat agentiei Mediafax de prim-viceguvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Florin Georgescu. (A.G.C.)
Recent, Standard & Poor's a plasat Romania in randul tarilor cu un risc valutar major. Cum comentati concluzia specialistilor agentiei de rating?
Cred ca n-au calculat bine. S-au bazat pe date vechi, din vremea in care analiza indicatorilor monetari, in corelatie cu parametrii macroeconomici, evidentia, in perioadele in care diferentialul ratei dobanzii la creditele in lei fata de cele in valuta era relativ ridicat, inclinatia companiilor si a persoanelor fizice de a contracta preponderent imprumuturi in valuta. Aceste evolutii au fost accentuate de aprecierea cursului leului in prima jumatate a anului 2005, fapt ce a facut sa apara cu atat mai scazut costul creditului in valuta. Banca Nationala a semnalat, inca de atunci, dupa cum bine va aduceti aminte, faptul ca aprecierea leului poate oricand sa se reverseze. Cu alte cuvinte, atrageam atentia asupra pericolului cresterii bruste - si chiar cu sume mari - a costului creditului in valuta. Mai mult decat atat, inca inainte ca dobanzile la lei sa scada considerabil, iar dobanzile la euro si dolari sa inceapa sa creasca semnificativ, guvernatorul BNR a aratat ca - daca in ceea ce priveste evolutia cursului leului exista multe incertitudini, avem in schimb doua certitudini: dobanzile in lei vor scadea odata cu calmarea inflatiei, iar dobanzile la creditele in valuta (euro si dolari) vor creste cel putin pe motivul ca ele se afla la un nivel mult prea scazut din punct de vedere istoric. Trebuie sa adaugam la aceste avertizari, care practic s-au adeverit, faptul ca - asumandu-si riscul unor masuri nepopulare si criticabile de catre bancile comerciale - Banca Nationala a adoptat, in vara si in toamna anului trecut, un set de masuri de ordin prudential si administrativ. Am avut in vedere ameliorarea structurii creditului neguvernamental, apropierea structurii acestuia de raportul lei/valuta al economisirii, asigurarea stabilitatii financiare. In acest sens, riscurile potentiale si modul in care BNR a actionat in vederea minimizarii lor au fost pe larg prezentate atat in Raportul anual pe 2005, cat si in Raportul asupra stabilitatii financiare pe anul 2005, ambele definitivate la sfarsitul semestrului I 2006.
Credeti, asadar, in contrast cu Standard & Poorís, ca BNR a actionat eficient si a inlaturat pericolul unui risc valutar?
Banca Nationala a Romaniei a manifestat vigilenta fata de dinamica creditelor in valuta, actiunile sale avand un caracter de continuitate. Natura si continutul masurilor aplicate au tinut seama de evolutiile indicatorului respectiv si de realitatea cadrului macroeconomic. Astfel, incepand cu data de 24 februarie 2005, Consiliul de Administratie al BNR a decis largirea bazei de cuprindere a pasivelor in valuta pentru care bancile constituie rezerve minime obligatorii la banca centrala, prin includerea pasivelor in valuta cu maturitate de peste doi ani atrase efectiv de banci. Apoi, din luna septembrie 2005, BNR a hotarat inasprirea conditiilor de acordare a creditelor catre persoane fizice prin instituirea unor plafoane vizand limitarea ponderii angajamentelor de plata in veniturile lunare ale solicitantilor de imprumuturi. In aceeasi luna, banca centrala a luat masura limitarii gradului de concentrare a expunerilor din credite in valuta ale bancilor la maximum 300 la suta in raport cu fondurile proprii ale institutiilor de credit. In continuare, in luna decembrie 2005 si luna februarie 2006, BNR a decis majorarea succesiva a ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in valuta ale bancilor de la 30 la 35 la suta si, respectiv, la 40 la suta.
Toate aceste realitati dovedesc faptul ca BNR nu doar ca a semnalat pericolul unui risc valutar, dar a si actionat prompt si eficient pentru a evita un astfel de pericol.
Ponderea creditelor in valuta s-a redus
Totusi, volumul creditelor in valuta a continuat sa creasca, indeosebi pe segmentul institutiilor financiare nebancare.
Un timp. Apoi, au intervenit schimbari importante si in acest sector. La inceputul acestui an, Banca Nationala a Romaniei a decis elaborarea si sustinerea demersurilor de aprobare in Parlament a legii speciale, iar apoi emiterea reglementarilor secundare privind activitatea institutiilor financiare nebancare. Si iata ca acest sector, care a inregistrat o dinamica accelerata, generand totodata riscuri prudentiale, incepand din luna septembrie 2006, intra efectiv in sfera de autorizare, reglementare si supraveghere a bancii centrale.
Ca efect al aplicarii in mod eficient de catre BNR a intregului set de masuri, ponderea creditelor in valuta in volumul total al creditelor neguvernamentale a scazut, in mod continuu, de la 60,5% in luna martie 2005, la 47,6% la finele lunii iunie 2006. Aceleasi rezultate favorabile s-au obtinut si in privinta creditelor in valuta ale populatiei, a caror pondere in total credite acordate acesteia a scazut fara intreruperi de la 50% in luna iunie 2005 la 39,4% in luna iunie 2006. Totodata, pe fondul progreselor inregistrate in realizarea procesului dezinflationist, s-a diminuat substantial diferentialul ratei dobanzii la creditele in lei comparativ cu cele in valuta, ceea ce a generat cresterea increderii in moneda nationala, comportament demonstrat de majorarea substantiala a ponderii creditelor in lei in volumul total al creditului neguvernamental.
Standard & Poor's, prea pesimista
Cum explicati atunci scepticismul celor de la Standard & Poor's in fata acestor masuri?
Respectabila agentie a emis aprecieri, in august 2006, bazandu-se pe cifre din decembrie 2005. Consideram ca evaluarea de catre Standard & Poor's a sistemului bancar romanesc, ca prezentand un risc valutar ridicat aferent imprumuturilor acordate in monede straine, reprezinta o abordare nejustificat de pesimista, mai ales prin faptul ca analiza seriilor de date nu ia in calcul masurile aplicate si rezultatele favorabile obtinute in primul semestru al anului 2006. Fata de ponderea de 47,6% a creditelor in valuta, in totalul creditelor neguvernamentale inregistrata de Romania la sfarsitul lunii iunie 2006, alte tari din zona Centrala si de Sud-Est a Europei prezinta fie niveluri mai ridicate (Slovenia, in luna mai, 57,1%), fie apropiate (Bulgaria 44,9%) sau cu mult mai inalte comparativ cu Romania (in Croatia circa 80% din imprumuturi contineau, la finele lui 2005, elemente de expunere in monede straine). Cu toate acestea, se considera ca sistemul bancar din statele respective prezinta un grad de risc valutar inferior celui al Romaniei.
Revenind la cifre, scaderea de la 60% la 47% a ponderii creditelor in valuta, in volumul total al creditelor neguvernamentale, intr-un timp scurt, de numai un an si trei luni, este remarcabila. Mai ales ca n-a fost afectata dinamica pozitiva: am descurajat creditul in valuta fara sa-l anihilam. Practic, am obtinut ce am dorit, in sensul ca, fara sa trecem de la o dinamica pozitiva la una negativa, am inceput temperarea si disciplinarea creditelor in valuta. Totodata, leul nu s-a mai apreciat. Avem de a face, acum, cu oscilatii ale cursului valutar, fara sa inregistram un trend clar ascendent. Pot spune ca am atacat fenomenul negativ in timp optim si ca tratamentul e corect.
Banca Nationala a Romaniei va continua sa manifeste vigilenta fata de evolutia creditelor in valuta, intentionand sa mentina pentru o perioada adecvata, in raport cu dinamica imprumuturilor in valuta si cu parametrii macroeconomici, masurile monetare prudentiale si administrative aplicate in acest domeniu si sa le intareasca daca situatia de fapt va impune noi decizii pe aceasta linie.