Tramvaiele cu cai. ""Traivanele"" sau ""trancavanele"", cum le numeau cu entuziasm la inceput bucurestenii... Bunicii ""rapidului"" 41. Un tablou pitoresc: caii si tropotele lor care plesnesc ritmic si elegant, precum niste picaturi grele de
Tramvaiele cu cai. ""Traivanele"" sau ""trancavanele"", cum le numeau cu entuziasm la inceput bucurestenii... Bunicii ""rapidului"" 41. Un tablou pitoresc: caii si tropotele lor care plesnesc ritmic si elegant, precum niste picaturi grele de ploaie, piatra cubica a strazilor de peste 100 de ani. Acum, in 2006, imaginea armasarilor tragand din greu tramvaiele pline cu calatori ar mai incanta oare privirile oamenilor?... INAINTEA ""TRAIVANELOR"". Versurile lui Nicu Covaci, ""hei, tramvai, cu etaj si tras de cai..."" amintesc de vremuri depasite, dar nu uitate. Atat timp cat mai exista un bunic, o bunica, povestile Bucurestiului de alta-data, povestile vremurilor de altadata raman vii si putem oricand sa evadam in lumea lor. ""Prin anii a€™30, pe strazile Capitalei circulau vestitele sarete cu doua roti, ale laptareselor, cu nelipsitele lor bidoane cu lapte si smantana si cu putinele de unt care, in general, livrau marfa la domiciliu"", povesteste academicianul Constantin Balaceanu Stolnici, martor important al acelor timpuri si narator desavarsit. ""Multe dintre aceste laptarese aveau un obicei. Subtiau laptele cu apa ca sa-l inmulteasca si din cauza asta existau tot felul de controale cu densimetre pe la toate barierele orasului. Circula zvonul ca unele din ele diluau laptele cu urina, care are o densitate similara."" In afara de aceste sarete ale laptareselor, de birje, mai circulau si alte vehicule cu tractiune cabalina. Erau carutele rromilor, pline cu lemne, cu carbuni, cu fiare vechi. Si astazi, carutele tiganilor mai coloreaza peisajul rutier si sparg sunetul strazilor cu strigate in ecou: ""Fiaaare veeechi cumpar, fiaaaare veeechi!!!"". TRACTIUNE ANIMALA. Totusi, o aparitie aparte au constituit-o tramvaiele cu cai. ""Imi amintesc de ele. Treceau chiar pe aici, pe Bdul Lascar Catargiu. Insa problema lor, destul de dificila, era atunci cand trebuia sa urce, cazuri in care se mai adauga o pereche de cai. Dar, daca nu erau cai la dispozitie, vatmanii dadeau jos toti calatorii si impreuna impingeau tramvaiul pana sus. Cel mai cunoscut urcus era acolo unde Strada Campineanu taie Calea Victoriei. Ei, dar trebuie sa spun, tramvaiul era un vehicul important, care trecea sunand solemn dintr-un clopot cu timbru strident pe toate arterele. Vopsit in rosu si in alb. Tramvaiul cu cai, pe care-l apucasem la sfarsitul anilor a€™20, disparuse, dar ramasese cel cu platforma deschisa, pe care-l luau, din mers, toti imprudentii"". Golanii se agatau de el ca sa nu mai plateasca biletul, copiii atarnau si ei ca niste ciorchini de tampoanele din spatele tramvaiului, doar pentru distractie. ""Era periculos. Dar era si amuzant... clopotul care facea baaang, baaang, atunci cand trecea."" GREU LA DEAL, GREU LA VALE. Tramvaiele cu cai intampinau probleme mari in portiunile cu urcus, acolo unde se mai adaugau atelajului unul sau doi cai. Dar nici la coborare nu era prea usor ori la curbe, portiuni care puneau la grea incercare sistemul de franare, de altfel, deficitar. Se produceau foarte des deraieri. La capat de linie, de fiecare data se schimbau caii, extrem de extenuati. Vizitiii, obositi si ei, dadeau repede pe gat cate o tuiculita cu grade mult mai ridicate decat erau vara pe-afara. Cand se relua traseul, vatmanul se muta in celalalt capat al tramvaiului si pornea din nou la drum, strunind caii cu un bici ""certaret"" ce atingea cu precizie spinarile animalelor. ""Haidiii""! ROSU SAU ALB
""Trebuie sa spun, tramvaiul era un vehicul important, care trecea sunand solemn dintr-un clopot cu timbru strident pe toate arterele. Vopsit in rosu si in alb. Tramvaiul cu cai, pe care-l apucasem la sfarsitul anilor a€™20, disparuse, dar ramasese cel cu platforma deschisa, pe care-l luau, din mers, toti imprudentii. Cel mai cunoscut urcus era acolo unde strada Campineanu taie Calea Victoriei..."" LAPTARESELE
""Prin anii a€™30, pe strazile Capitalei circulau vestitele sarete cu doua roti ale laptareselor, cu nelipsitele lor bidoane cu lapte si smantana si cu putinele de unt, care, in general, livrau marfa la domiciliu. Multe din aceste laptarese aveau un obicei. Subtiau laptele cu apa, ca sa-l inmulteasca, si din cauza asta existau tot felul de controale cu densimetre pe la toate barierele orasului"" - Constantin Balaceanu Stolnici, academician ISTORIE


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.