Daca ar fi stiut publicitarul care a creat acest slogan la cate umilinte si batjocure va fi supus, poate ca s-ar fi gandit de doua ori, inainte de a da pe mana unor politicieni, bunatate de gaselnita. Fac prinsoare ca un astfel de imbold ar fi fost infinit mai meritat de oricare alt produs de pe piata, intr-o campanie de publicitate: dero, iaurt, apa minerala, carduri bancare, asigurari, decat politicienii.
Rand pe rand, in aceste zile cad mituri. Capete nu cad, pentru ca, atunci, cine ar mai ramane sa conduca totusi Romania. Nu ne putem intoarce la fronturi de uniune nationala sau divanuri ad-hoc. Sau putem? De rusinea si gura lumii diplomatice ne tinem, totusi, firea si nu ne dam in stamba de tot. Desi nu stiu sincer cum vom face fata cinismului din aceste zile.
Breslele profesionale se intrec in a-si dezgoli conducatorii de trecutul lor, mai mult sau mai putin dubios. Se striga la megafoanele constiintei: ""Jos cu cei care au facut Politie politica!"" Jos de unde? Pe cei din politica, sa spunem, ii vor dibui. Slabe sanse sa fie toti deconspirati si cu intreaga activitate. Le veni randul si analistilor, comentatorilor, jurnalistilor. Isi vor da si ei tributul. Toti o sa se apere cu scuza ca au fost fortati, intimidati, terorizati. In functie de interese, unele explicatii vor fi crezute, altele ioc.
Si in invatamant a patruns dihonia. Sunt cautati rectorii la dosare. Neluandu-se in calcul, de exemplu, ca adevaratii rectori, folositi de securitate la sange sunt, acum, niste simpatici pensionari, care-si plimba randurile de nepotei prin parc. Asta in cazul in care mai sunt pe lumea asta.
Ce mi se pare, insa, uluitor, e ca altor colaboratori ai torturii comuniste nu li se va misca nici un firicel de par. Nu li se va incorda nici un muschiulet. Sunt bine-merci, ocrotiti de maldarele de bani si functii la privat. Si nimeni nu va indrazni sa-i intrebe vreodata cum au facut primul milion de euro? Cine au fost parintii sau rudele foarte apropiate? Cum au fost sprijiniti si introdusi in labirintul economiei de piata? Cum au fost orientati spre sistemul bancar, al asigurarilor, bursier si al afacerilor, in special cu produse strategice.
Purificarea morala a societatii nu va veni numai cu deconspirarea politicienilor, jurnalistilor, profesorilor. Cu ce este mai periculos, pentru societate un dascal care a dat informari la securitate, fata de un om de afaceri care a dat si el informari la securitate si poate ca, de ce nu, activeaza acum tot in invatamant, fiind patronul unei scoli private?
Cu ce este mai imoral un politician care a dat cu subsemnatul la secu, fata de un businessman care acum da lectii de morala prin topuri ale oamenilor de succes si care, la o adica, poate oricand sa influenteze, cu bani, opiniile unor comentatori din presa.
Cheia adevaratei reforme morale sta in publicarea pe internet a dosarelor securitatii. Atunci vom putea afla cat de nociv este pentru societate un profesor cu dosar, fata de un patron sau bancher cu dosar. Altfel, riscam sa facem o reforma morala pe jumatate, adica injusta, ceea ce poate fi mai grav decat necunoasterea adevarului.