De la o companie cu cinci angajati in 1997, specializata in selectionarea si comercializarea la extern a vinurilor produse de altii, Halewood Romania a ajuns astazi al cincilea producator si cel mai mare exportator de licoare bahica imbuteliata de p

De la o companie cu cinci angajati in 1997, specializata
in selectionarea si comercializarea la extern a vinurilor produse de altii, Halewood Romania a ajuns astazi al cincilea producator si cel mai mare exportator de licoare bahica imbuteliata de pe plaiurile mioritice.

Povestea societatii este legata de numele lui John Halewood, proprietarul grupului Halewood International, cea mai mare casa independenta producatoare de vinuri si bauturi alcoolice din Marea Britanie. El a inceput sa importe vin din Romania inca din anul 1987, de la diferiti producatori din zone viticole cunoscute precum Dealu Mare, Podisul Transilvaniei sau Murfatlar. ""Atunci a luat 365 de cartoane convetionale de 9 litri. Zece ani mai tarziu, in 1997, importurile au atins nivelul record de un milion de cartoane conventionale, adica circa 12 milioane de sticle de vin"", ne-a spus Bogdan Garofeanu, directorul de marketing al Halewood Romania. Tot in 1997, Halewood International si-a deschis o subsidiara la noi - Halewood Romania - , un birou de export care sa-i selectioneze marfa si sa-i asigure constanta calitatii acesteia. Pentru ca, in Marea Britanie, problemele de calitate scot automat produsul respectiv de pe piata. Goana dupa calitate a fost si motivul pentru care compania a ales sa investeasca in vinificatie si mai apoi in viticultura. ""De la o companie cu cinci oameni in 1997, specializata in exportul de vin produs de altii, suntem astazi al cincilea producator de vin din Romania cu o cifra de afaceri totala de 11 milioane de euro in 2005"", a precizat Garofeanu.
IN TOP. Desi din 1997 Halewood Romania nu a mai reusit sa atinga recordul de 12 milioane de sticle exportate, pentru ca acum trimite peste granite numai vin din productie proprie - 3,8 milioane de sticle in 2005 - , firma este la ora actuala cel mai mare exportator de licoare bahica imbuteliata de pe plaiurile mioritice. Ea trimite peste granite atat vinuri din soiuri recunoscute international - Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Merlot, Chardonnay, Sauvignon Blanc, Pinot Grigio - dar incearca sa ofere consumatorului si specificitate si individualitate prin soiuri autohtone cum e Feteasca Neagra. ""95% din vanzarile noastre sunt de vin imbuteliat. Acesta este produsul cel mai inalt prelucrat, care poarta specificul romanesc, al zonei din care provine, al traditiilor, al unicitatii pe care trebuie sa il aibe un vin"", spune Bogdan Garofeanu.
PIETE. ""In mod evident, prima si cea mai importanta piata a fost cea a Marii Britanii, unde aveam si un «client» foarte puternic in piata bauturilor, Halewood International. Dar am ajuns astazi sa exportam catre mai mult de 40 de tari de pe cinci continente"", spune Garofeanu. Pe lista destinatiilor se numara tarile baltice, cele scandinave, Cehia, Rusia, Germania, Statele Unite, Canada, Thailanda, Singapore, Philipine, Japonia, Mexic, Peru si chiar Dubai. ""Desi cantitatile sunt mici, e o mare competitie sa exporti in Dubai, pentru ca este o destinatie turistica la moda"", mai spune Garofeanu.
EFORT. Partenerii externi sunt, in general, importatori si distribuitori specializati de bauturi sau societatile nationale de monopol, acolo unde legislatia prevede acest tip de organizare (Canada, Suedia). Gasiti atat cu suportul companiei mama, Halewood International, dar si prin relatiile de tip business to business - targuri, expozitii, contactare directa. O munca titanica. ""Iti trebuie o documentatie impresionanta numai pentru a te asigura ca o astfel de firma sta de vorba cu tine. Mai apoi urmeaza testarea calitatii marfii, vizite in vii si la crame pentru a se asigura ca poti mentine respectiva calitate. Trebuie sa ai pregatit si pachetul de comunicare si publicitate ce insoteste produsul, inclusiv fondurile necesare"", ne-a povestit Garofeanu ""din casa"". ""Bugetul nostru de comunicare este de peste 13% din cifra de afaceri anuala (n.r. - raportat la cifra de afaceri din 2005, efortul financiar e de 1,34 milioane de euro), la un export care a evoluat pana la peste 6 milioane de euro anul trecut"", a adaugat el. Alti bani se duc pe etichete, care trebuie ""traduse"" si realizate in conformitate cu legislatia fiecarei tari.
NECUNOSCUTI. Efortul pe care trebuie sa-l faca un producator de vinuri autohton pentru a patrunde pe o piata straina este cu atat mai mare cu cat ""nu prea suntem cunoscuti nici ca tara"", marturiseste Garofeanu. Pasionatii de vin, specialistii, ne cunosc. Pentru ei vinurile romanesti sunt in topul 10 al celor mai bune din lume. Insa pentru marea masa a consumatorilor suntem necunoscuti. ""Competitivitatea vinului romanesc, in ansamblu, este suferinda, de multe ori pretul in raport cu calitatea oferita este prea mare in conditiile unei competitii mondiale extraordinare, a supraproductiei si a luptei cu bugete de comunicare foarte mari pe care le au concurentii nostri"", a explicat Bogdan Garofeanu. ""Tarile europene cu traditie in producerea vinurilor ca Franta, Italia si Spania, dar si noul val reprezentat de SUA, Australia, Noua Zeelanda, Chile, Argentina si Africa de Sud care s-a impus cu succes pe piata mondiala investesc peste un milion de euro anual, de la bugetul de stat, pentru promovarea vinurilor din tara respectiva, nu a unui soi sau a unui producator anume. Ati vazut pe undeva, prin presa internationala, vreo reclama «Wine of Romania» nevoie de sustinere puternica din partea statului, a organizatiilor patronale de profil, urmand ca mai apoi fiecare producator in parte sa continue acest efort pentru marcile lui. La noi au inceput sa se faca eforturi, dar merge greu"", a atras el atentia. Concluzia: avem un potential extraordinar pe care trebuie sa-l valorificam prin investitii in podgorii si tehnologii de vinificatie, dar avem nevoie si de strategii coerente, de tactici moderne de marketing la toate nivelurile, cel guvernamental, de ramura si evident la cel al fiecarui producator.

SPUMANTUL CASEI REGALE


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.