De la inghetata "Basescu", la Citroenul "Tariceanu"

Felul nostru romanesc de-a fi si-a lasat o amprenta puternica si asupra investitiilor noastre. Pe vremuri granarul Europei, Romania este acum capsunarul aceluiasi continent. Si, cand nu e la cules de capsuni, romanul face menaj, face pe doica sau pe infirmiera de noapte. Ar face orice pentru un ban in plus; impins de saracie nu s-a refugiat in melancolie, ci in munca bruta.
Spiritul nostru intreprinzator a mers chiar mai departe. Sunt arhicunoscute retelele de traficanti de carne vie din Occident, constituite la noi prin Moldova sau Ardeal. Se vand ieftin peste granita fete, copii, chiar si baieti, se organizeaza cersitul profesionist, cu maini ""rupte"" legate pe sub tricou sau copii de tata tinuti in frig. Toate acestea sunt valabile in cazul investitiilor minore, sa le spunem, de care se ocupa ""intreprinzatori"" care au fluierat in Biserica si au calcat in picioare Codul Penal.
Urmeaza clasa de mijloc a ""investitiilor"" cu specific romanesc. Barurile, cluburile de noapte, camataria, schimbul valutar obscur, asa-numitele institutii de creditare care te lasa si fara casa si fara buletin, cazinourile, concursurile de miss. Toate acestea se deruleaza, la lumina, intr-un aparent perfect cadru legal. Daca ar sta insa cineva sa ia la puricat zecile de domenii in care se lucreaza, de fapt, la negru, si in care nu doar ca se ocoleste fiscul, dar se creeaza un mediu prielnic pentru alt gen de infractiuni - consum de droguri, violuri, prostitutie, bani falsi si contrabanda cu tigari si alcool - , s-ar ingrozi.
Dar nu-i nimic, pare ca spun toti ministrii care trec pe la finante, interne si justitie, suntem in tranzitie si, exact ca in cazul gripei, daca o tratezi dureaza 7 zile, daca nu, o saptamana. Cu alte cuvinte, ne vom purifica, o data cu trecerea timpului si, probabil, mai spera unii, laolalta cu celelalte tari europene, din ianuarie 2007.
Mergand la alt capitol - afacerile mari din Romania - acestea s-au facut ori de catre cei care au avut relatii si posibilitatea unor infuzii de capital din exterior, ori de catre cei care au beneficiat de sustinere politica. Putine mari companii suta la suta romanesti - numarabile pe degetele de la maini - au pornit de jos, fara ajutor de sus sau de-afara, fara smecherii contabile, iar acum sunt in top.
Exemplul pe care il dam noi, generatia care traim si lucram acum, celorlalte generatii este demoralizator, din acest punct de vedere. Exista o singura explicatie: ajutorul statului, de-a lungul celor 16 ani, pentru IMM-uri a fost ca si inexistent. Cateva targuri de
job-uri, cateva expozitii, ceva seminarii si mese rotunde, plus fantomaticele fonduri despre care toata lumea vorbeste, dar nimeni, cu exceptia catorva dintre cei foarte bine alesi, nu le-a vazut si simtit cu-adevarat.
In absenta unor hotarari clare de guvern, care sa-i ajute pe micii investitori sa devina medii sau mari, fiecare s-a descurcat cum a putut. Sau s-a lasat de afaceri. Cu buticuri la colt de strada sau cu francize de gogosi nu ne putem declara o economie de piata functionala, de vreme ce restul produselor le importam in cantitati uriase, iar balanta comerciala este atat de dezechilibrata, incat numai o minune sau un guvern constient - oare peste cati ani - va rasturna situatia in favoarea noastra.
Pana atunci studentii de la ASE ori tinerii care ar avea ceva gust personal pentru risc si investitie, cand spun afaceri il vad pe Ion Tiriac - care a pornit de la tenis si a devenit investitor in management sportiv, pe piata auto si cea bancara, sau pe Dinu Patriciu - care a inceput ca arhitect si a ajuns in petrol, iar acum risca in mass-media. Pana si presedintele Basescu a incercat business-ul cu degetul, facandu-si
o fabrica de inghetata, dar constatand ca, pentru el, politica este totusi cea mai buna afacere. Iar premierul Tariceanu a pornit de la mass-media si a ajuns la automobilea€¦ Si exemplele ar putea continua.
Marile afaceri din Romania au vizat domenii precum petrolul, presa, automobilele si constructiile. Iar esecurile tranzitiei sunt agricultura, turismul si cinematografia. Asteptam un boom, ca la Hollyood!

---

Despre autor: