La circa 15 luni de la asa-numita liberalizare a contului de capital, Banca Nationala a facut estimari asupra diferitelor miscari de capitaluri inspre si dinspre strainatate. Intrucat indeosebi plasamentele straine pe piata de capital romaneasca devansasera autoritatea lor, estimarea a fost facuta pentru ultimii doi ani si arata ca in Romania au intrat cam 2 miliarde echivalent euro capitaluri speculative, respectiv capitalurile care cauta profitul nu indirect, prin afaceri, ci direct, din exploatarea diferentelor de curs sau de dobanzi, precum si din tranzactii bursiere. In schimb, in perioada mult mai scurta de la autorizarea deschiderii de conturi in strainatate pentru romani, cam 830 de milioane echivalent euro au iesit din tara in principal in acest scop.
Consecintele liberalizarii contului de capital - apreciate la vremea respectiva ca prefigurandu-se deosebit de ingrijoratoare - apar acum relativ linistitoare. Pentru ca, pe de o parte, ceea ce producea cele mai multe temeri - respectiv o eventuala invazie de capitaluri speculative in vederea fructificarii mai inaltelor dobanzi asociate leului, decat cele de pe pietele internationale - nu a capatat dimensiuni prea importante, iar, pe de alta parte, intrarile, cel putin la prima vedere, au depasit iesirile sub forma de plasamente romanesti in strainatate, probabil indeosebi depozite bancare. Nu se stie insa care ar fi fost dimensiunea intrarilor de capitaluri speculative daca Banca Nationala nu ar fi fortat, pe termen scurt, scaderea dobanzilor asociate leului, care si asa se mentin inca mai ridicate decat cele de pe pietele internationale. Problema este ca, si la dimensiunile reduse pe care le-au avut, intrarile de capitaluri speculative au produs - avand in vedere magnitudinea derizorie a pietei financiare romanesti - efecte distrugatoare. Au impins leul in sus, peste castigurile in productivitatea muncii, au ingreunat lupta Bancii Nationale impotriva inflatiei, au stimulat consumul din import si prin aceasta au contribuit la adancirea grava a deficitului extern. Chiar si la dimensiunile lor mici, capitalurile speculative intrate in Romania si-au evidentiat nu numai capacitatea de a induce efecte general-economice nefericite, de genul celor mentionate, dar si potentialul destabilizator la iesiri intempestive de pe piata, cand conjuncturi mai favorabile pe alte piete le comanda plecarea. Caderile bursiere si darile inapoi severe ale leului in anumite perioade din ultimul timp sunt marturii concrete in acest sens.
Si cifrele privind iesirile de capitaluri au talcul lor. Doar aparent sunt mici. De altfel, cei care au urmarit neaparat sa-si deschida conturi in strainatate au facut-o avand in vedere schweitzerul frontierelor financiare romanesti - si inainte de a fi autorizati s-o faca, fiind vorba indeosebi de cei care au dorit sa-si puna la adapost in strainatate banii devalizati de prin Romania. Desi nu imputabile neaparat liberalizarii contului de capital, iesirile de capitaluri din tara sunt probabil imense la o evaluare pe ansamblul perioadei postdecembriste. Problema este ca aceste iesiri, spre deosebire de capitalurile straine speculative, care vin si pleaca, sunt bine plecate pentru totdeauna. Odata iesite, nu se mai intorc! Plecarea lor are ratiuni si motivatii altele decat profitul: ascunderea, refugiul sau lipsa de incredere pe termen lung in piata romaneasca!