Un moment ceausist la Cotroceni

Joi, 20 iulie 2006, sefii SRI, Radu Timofte, SIE, Gheorghe Fulga, si Directiei Generale de Informatii si Protectie Interna din cadrul Ministrului Administratiei si Internelor, Virgil Ardelean, au demisionat din functie. Despre imprejurarile in care cei trei au demisionat, cetatenii Romaniei au aflat doar dintr-un Comunicat al Presedintiei.
Un Comunicat mai mult decat laconic, prin care ni se spune ca la Cotroceni a avut loc o sedinta convocata de presedinte ""pentru a analiza situatia creata dupa eliberarea lui Omar Hayssam"", soldata cu demisiile celor trei.
Atat si nimic mai mult. Nici Comunicatul, nici Presedintele, nici demisionarii n-au oferit pana acum vreo alta explicatie opiniei publice.
S-ar fi impus un asemenea lucru?
Indiscutabil, da:
1. Sefii Serviciilor Secrete sunt demnitari ai statului de drept. Sau, ma rog, a ceea ce ne place sa numim statul de drept postdecembrist. In orice stat de drept autentic, un asemenea moment cerea o ampla lamurire a opiniei publice. Nu de alta, dar sefii SRI, SIE si DGIPI a MAI sunt in serviciul cetatenilor. Fie si pentru ca salariilor lor sunt hranite din impozitele platite de fiecare din noi, avem dreptul de a sti de ce fac gesturi radicale precum demisia din functie. Refuzul celor trei de a explica opiniei publice demisia tradeaza o ipostaza tipica unor sefi de Servicii secrete intr-o dictatura. Mai mult ca sigur, domniile lor s-au explicat lui Traian Basescu in faimoasa sedinta. Au considerat insa ca nu mai e nevoie sa se explice si milioanele de cetateni ai tarii. Momentul de la Cotroceni ne dezvaluie astfel relatia profund nociva care a functionat timp de un an si jumatate intre Traian Basescu si sefii Serviciilor Secrete. Acestia din urma s-au considerat si au activat ca oameni dependenti de Nasul Familiei si nu de vointa cetatenilor.
2. Traian Basescu e prin natura functiei sale in slujba cetateanului. Sub acest semn, domnia sa e dator sa explice poporului roman gesturile sale cruciale.
Potrivit Comunicatului, ""demisiile celor trei au fost acceptate"". Acceptarea demisiilor date in cor de sefii Serviciilor Secrete din Romania e un gest cu uriase implicatii politice si de siguranta nationala. Nu era normal ca Presedintele sa explice poporului roman de ce a acceptat demisiile celor trei? Momentul de joi, 20 iulie 2006, ne reaminteste astfel de stilul de lucru al lui Nicolae Ceausescu. Din cand in cand, opinia publica autohtona lua cunostinta de un Comunicat sec in care se spunea ca a avut loc o sedinta sub conducerea tovarasului Nicolae Ceausescu in urma careia au fost eliberati din functie tovarasii... Difera cu ceva Comunicatul Presedintiei?
Ca si in Comunicatele din regimul Ceausescu, aflam doar ca a avut loc o sedinta sub conducerea lui Traian Basescu si ca in urma ei au fost eliberati din functie Radu Timofte, Gheorghe Fulga si Virgil Ardelean.
Sigur, in cazul Comunicatului de la Cotroceni e vorba de niste demisii. Avand insa in vedere ca demisiile au fost date de cei trei in urma unei sedinte in care s-a analizat un fapt negativ, se intelege ca ele au fost eliberari din functii. Lucru intarit si de adevarul ca presedintele nu-i putea elibera din functie, asa, cu una, cu doua. Formulei ""au fost eliberati din functie"" i s-a preferat una mai putin datatoare de dureri de cap: ""si-au dat demisia"".
Ca atat presedintele, cat si sefii Serviciilor Secrete n-au gasit de cuviinta sa ofere explicatii cetatenilor romani e grav. Mult mai grav e faptul ca politicieni, parlamentari, lideri de opinie n-au socotit ca trebuie sa atraga atentia asupra acestei anomalii de tip ceausist. Toti au considerat ca relatia de tip Ceausescu-Postelnicu e normala si in democratie.

---

Despre autor: