Costesti - Pietrele erotice care cresc dupa ce a plouat

Au forma unui penis sau a unui san modelat cu maiestrie. Seamana, cresc si se inmultesc dupa fiecare ploaie. Aparuti din senin, se spune ca trovantii sunt un ""cadou"" extraterestru. Putin erotic, ce-i drept. Bolovanii cu aspect de lemn emana energii negative, motiv pentru care e bine sa le vorbesti frumos. Cercetatorii sunt depasiti de misterul pietrelor adunate intr-un muzeu mai abitir ca de o gluma a naturii.

Atunci cand dai cu ochii de ele, te lasa fara grai. Alcatuiesc o armata de forme bizare, care cu siguranta te pun pe ganduri mai putin ortodoxe. Sunt denumite de oamenii Costestiului ""pietrele care cresc"". Si nu intamplator. Bolovanii ciudati sunt aproape identici, iar dimensiunile lor variaza de la cativa milimetri la zece metri. Imprastiati pe colinele Costestiului de Valcea, trovantii dau si azi batai de cap oamenilor de stiinta. Geologii afirma ca rocile ar fi rezultatul unor cimentari care au avut loc cu milioane de ani in urma, insa procesul nu e bine cunoscut. Pietrele care cresc prezinta chiar niste prelungiri ce pot fi considerate radacini. Daca sunt taiate, sectiunea arata precum cea a unui trunchi de copac cu inele colorate.
IMAGINATIE. Cunoscatorii spun ca, indiferent cat am merge de departe cu imaginatia, aceste exponate unice nu contin mici animale pietrificate, asa cum se spune in basmele romanesti. Stranietatea acestor pietre este determinata de formele aproape identice, pentru ca, in natura este aproape imposibil sa gasesti doua pietre la fel. Trovantii au doua forme de baza: sferica si elipsoidala. Forma se poate complica, iar atunci, pietrele arata precum cifra opt. Haiosi, trovantii au inceput sa rasara de peste tot, nu numai in zona muzeului. Ii gasesti pe marginea drumului, la temeliile caselor si chiar prin Bucuresti, ca ornamente in casele turistilor. Formele deosebite ale trovantilor, denumiti popular balatruci sau dorobanti au impresionat oamenii de ani buni. Pe vremuri, in Transilvania, existau cimitire vechi, unde trovantii erau asezati la capataiul mormintelor.
VORBE DIN SAT. Oamenii locului se impart in doua categorii: cei care personalizeaza pietrele bizare si cei care prefera sa nu stie de existenta lor. Povestile se transmit insa din generatie in generatie. ""Am facut noi asa, o panda... daca te uiti la ele, la 40 de minute dupa ce ploua, nisipul incepe sa se transforme in piatra. E un fel de inmultire. Si asa rasar trovantii"", explica Marin Neagoe, un localnic din Costesti. Minunati de straniile formatiuni, unii sateni au luat trovantii din muzeu si si-au populat gradinile, pentru a le aduce noroc. Cu toate astea, pietrele aduc stari ciudate. ""Nu ne simtim bine in preajma lor. Sunt lasate de extraterestri aici. De aceea e bine sa le vorbim frumos, prieteneste. Altfel se razbuna pe tine!"", crede tanti Lenuta. Chiar pe dealul alaturat malului care naste trovanti s-a dat crancena lupta intre mineri si jandarmi, inca un motiv pentru care lacul nu e privit cu ochi buni.
PICTURA. Indivizii de piatra, aproape gemeni, se regasesc intr-un muzeu situat pe DN 67, care leaga Ramnicu-Valcea de Targu-Jiu, protejat de lege si considerat monument. Pietrele cu forme de penis si sani atrag frecvent turisti care nu sunt nevoiti sa plateasca nici un leu la intrare. Autoritatile locale au avut ceva de lucru, mai ales dupa ce vizitatorii, pictori de ocazie, mazgaleau cu vopsele pietrele in forma de penis. Era un fel de joaca. Artistii vopseau seara, muncitorii primariei lustruiau bolovanii dimineata. ""Am observat un penis imens cand am intrat prima oara in muzeu. Credeam ca este o sculptura erotica a vreunui artist glumet. Ceea ce vedeam erau insa niste forme de piatra. E adevarat ca era o piatra speciala, cu nuante diferite si aveai impresia ca organul acela era acoperit cu un fel de piele de rinocer, de culoare roscovana, care se aduna si facea ochiuri, asa cum face aluatul cand il framanti"", a marturisit Mircea Ticleanu, unul dintre cercetatorii care au studiat fenomenul de la Costesti.

BINE CRESCUT. Inaltimea unui trovant depaseste de multe ori doi metri

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe