Din inaltul ordin al partidului

Toate biografiile inserate in paginile ziarelor de stanga - ""Scanteia"" sau ""Romania libera"" - au cuprins numeroase si flagrante minciuni despre liderii comunisti. ""Scaparile"" au avut rolul de a-i prezenta pe acestia ca pe cei mai destoinici ""alesi ai poporului"". Dupa alegeri, multi au capatat importante functii in partid si in stat. ""Adevaruri"" trucate
Una dintre cele mai elaborate si mai romantate biografii care au umplut paginile ""Scanteii"" a fost cea a lui Emil Bodnaras. Patetic, Silviu Brucan incepea povestirea ""eroica"" prin evocarea ""tinutului voevodal al Sucevei"" si al familiei lui Ion, sarman plugar, a carui unica mostenire a fost mestesugul bodnarilor de a ""manui ciocanul si dalta si a fauri butoaie"", de unde ""se trage numele Bodnarasenilor."" ARTA FICTIUNII. Respectand ""traditia"" copilului sarac, dar dornic sa invete, ""vrednic fecior, al lui Ion, Emil, ""creste cu cartea in maini"". Invatand greu si intretinandu-se anevoie, Emil Bodnaras ajunge student la Drept la Universitatea ieseana. Studiile i-au deschis drumul catre marxism, intrerupt insa de lipsa mijloacelor de a se intretine. Motiv pentru care, Bodnaras s-a decis sa urmeze o cariera militara. Ca tanar ofiter, a ""sesizat"" falsificarea scrutinului din 1931 de catre autoritati. ""La regiment nu isi poate stapani indignarea si asa este luat la ochi"", povesteste Brucan. ""Atitudinea sa este semnalata ca «subversiva» si incetul cu incetul se pregateste marsava inscenare care avea sa-l aduca in fata Consiliului de Razboi. (...) Curajul cu care infrunta Consiliul starneste valva si cei numiti sa acuze se simt mai rau ca in boxa."" Verdictul - ""demult pus la punct"" - 10 ani de inchisoare! Timpul petrecut in inchisorile Galati, Brasov, Aiud, Vacaresti, Doftana l-a apropiat de tovarasii ilegalisti. La Caransebes ""intalneste pentru prima oara pe tov. Gheorghiu-Dej. Acolo, in teribila Sing Sing a Romaniei, tovarasul Bodnaras primeste de la neinfricatul fruntas al partidului un sprijin hotarator in desavarsirea formatiei de luptator comunist. Ascultandu-l pe Gheorghiu-Dej, el se identifica cu lupta Partidului si cu viata sa."" Evident ca gazetarul nu a amintit nimic despre faptul ca in inchisoare Bodnaras devenise cetatean sovietic. Parasind inchisoarea (7 noiembrie 1942), devine membru al PCR si primeste ca sarcini de partid organizarea evadarii lui Dej, Teohari Georgescu, Chivu Stoica, organizarea ""aparatului de rezistenta armata impotriva ocupantilor nemti si a slugilor antonesciene, devenind conducatorul acestui aparat."" Urmeaza descrierea ""maretelor fapte"" pe care le-a intreprins Bodnaras la 23 august, dar mai ales dupa aceea, motiv pentru care partidul l-a numit candidatul sau la Campulung. CHIVU STOICA, ""TARE CA OTELUL"". Gazetarul Victor Russu a gasit o alta formula de prezentare a unui candidat - Chivu Stoica - folosind datele din dosarul lui penal, intocmit dupa participarea la greva ceferistilor de la Grivita. ""Chivu Stoica, al saselea copil al unui plugar umil din comuna Smeieni, jud. Buzau. La 12 ani, baiatul pleaca de acasa. Ucenic la CFR, uceniceste ziua si studiaza noaptea. In 1921 vine la Bucuresti. Lucreaza cazangiu la ""Vulcan"", ""Lemaitre"" si ""Malaxa"". Aici cunoaste pe tov. Vasilichi, care-l introduce in partid. In primavara lui 1931 trece la Grivita. Ii cunoaste pe Gheorghiu-Dej, pe Luca, pe Doncea."" Impreuna cu ei ii organizeaza pe ceferisti, pregatind greva. Actiunea insa se soldeaza cu arestarea lor. In urma judecatii, l-au ""pus in lanturi, dar omul acesta era mai tare chiar decat otelul din care erau facute lanturile cu care il ferecasera"". Conform aceleiasi surse oficiale, Stoica a cunoscut regimurile de detentie din inchisorile Ocnele Mari, Aiud, Doftana, Caransebes, Tg. Jiu. ""Dupa 23 August, precizeaza acelasi Russu, dupa ce zidurile inchisorilor s-au naruit, tov. Chivu Stoica a iesit la lumina si a pornit mai departe lupta. (...) Alaturi de tov. Gh. Apostol si ceilalti tovarasi caliti in lupte grele, el organizeaza muncitorimea in marea Confederatie a Muncii."" DIN SPANIA IN MUNTII GORJULUI. Constantin Doncea este personajul care in ""saga"" comunismului romanesc indeplinea rolul luptatorului pe fronturile internationalismului. Aventura lui prin viata a inceput, conform ""Scanteii"", o data cu participarea la greva ceferistilor din 1933. Judecat si condamnat la 20 de ani de munca silnica, Doncea a reusit sa evadeze alaturi de Dumitru Petrescu si Gheorghe Vasilichi. ""Intr-o dimineata din februarie 1935, relata ziaristul episodul evadarii, o limuzina trecea cu mare viteza pe soseaua Brasov - Bucuresti. (...) In limuzina trei calatori: o tanara se pudra, sotul ei fredona un cantec la moda, iar un domn cu ochelari fuma vesel si nepasator."" Asa a ""reusit"" Doncea - ""domnul care fuma"" - sa evadeze. Libertatea l-a dus insa pe frontul din Spania, unde s-a alaturat voluntarilor romani, in speranta ca va opri ""hoardele fasciste"" sa ajunga si in Romania. Dar la sfarsitul iernii, nemtii au ocupat Spania. Prizonierii, printre care s-a numarat si Doncea, au sfarsit intr-un lagar din sudul Frantei. Nici in cazul lui Doncea nu se spune vreun cuvant despre anii detentiei in URSS. La revenirea in tara, Doncea se avanta intr-o noua lupta, de data aceasta dusa de partizanii din muntii Gorjului. In realitate, el revenise in tara parasutat gresit de sovietici in 1944, astfel ca nu apucase sa duca vreo lupta, ci statuse ascuns pana la 23 august 1944. Dupa aceasta data si-a ajutat teleormanenii (el fiind originar din Arges, com. Cocu), construindu-le dispensare si o fabrica de cherestea. Drept multumire, in alegeri ii reprezenta pe concetatenii lui din capul listei BPD.

---

Despre autor: