Stapanul nu mai e demult acasa, dar ne-a deschis cu bunavoie primarul din Bacia.

Bacia e un satuc prafuit, la o aruncatura de bat de Simeria, in judetul Hunedoara. Soarele arzator de iulie a lasat strazile pustii. Doar cativa copii au incins o miuta in fata scolii. A Scolii Generale ""Dr. Petru Groza"", caci oamenii din sat n-au gasit vreun motiv sa-i schimbe denumirea intr-una mai populara. Ii supravegheaza un Petru Groza, bust, de piatra, cu nasul bont. I l-au rupt niste oameni rai sau poate niste pusti pusi pe sotii, imediat dupa ce a cazut Ceausescu la Revolutie.
realizAri. Suntem pe urmele burghezului rosu, in localitatea natala a celui care a fost primul premier al Romaniei comuniste. Amintirea sarbatorilor campenesti pe cheltuiala doctorului si a felului in care dadea el mana cu satenii pe strada si-i intreba de sanatate e inca vie. ""Un om extraordinar, care a facut numai bine pentru satul asta"", dupa cum il caracterizeaza pe fiul satului primarul Emil Rasteiu. Desi nu-i de loc de aici, ci de undeva din Alba, el a invatat de la localnici sa cinsteasca memoria ""burghezului rosu"".
La inceput s-a ferit sa ne vorbeasca despre acesta, ca doar eram oaspeti veniti de la Bucuresti. ""In primul rand, ... asta e satul lui Petru Groza, dar nu stiu daca va pica bine asta"", ne-a spus el cand l-am intrebat prin ce se diferentiaza satul pe care il pastoreste de altele din zona. Dar cand a vazut ca suntem interesati de subiect, ca doar satul lui Petru Groza il cautam, a prins curaj. ""Pentru Bacia a facut doar lucruri bune, a avut grija de oamenii de aici cand a fost prim-ministru. A lasat un camin cultural, care ulterior s-o transformat in dispensar. Cand promitea ceva, se tinea de cuvant"", ne povesteste el. Cert e ca, in afara de caminul cultural, nu a stiut sa ne mai spuna alte realizari ale premierului comunist in satul natal. Mai este conacul acestuia, care inca nu a devenit casa memoriala, dar care se poate vizita cu insotitor.
CINSTIRE. Primarul ne-a repetat de vreo doua ori ca are in plan sa aduca inca o statuie a lui Petru Groza in sat si sa faca si un parc in jurul ei. Oamenii din sat n-au nimic impotriva. ""A fost o reactie anticomunista la Revolutie si imediat dupa, dar chiar si aceia sunt de acord sa aducem statuia. Poate vremurile actuale nu au fost ceea ce se asteptau. Unii probabil regreta comunismul, sunt cei in varsta care l-au cunoscut"", ne impartaseste el, adaugand ca statuia care a fost in fata Prefecturii din Deva zace acum aruncata in curtea institutiei.
Pentru o demonstratie pe viu a iubirii pe care i-o poarta satenii lui Petru Groza, primarul ne-a condus la Eugenia Paturar, o doamna in varsta, fosta activista, care acum sta de garda la statuia celui care i-a vegheat copilaria. ""Bunica facea malai si dansul venea cu domnisoara Mia, doamna Lucia si eu eram scolarita si ma punea sa cant, ca le placea cum cant. Si imi scria poezii doamna Lucia si mi le dadea sa le recit la serbari. Atat de mult ne iubeau, desi erau de un rang atat de inalt"", isi aminteste cu nostalgie batrana care si-a numit fiica Ana, asa cum i-a spus Petru Groza.
A fost pioniera, UTM-ista, UTC-ista, membra de partid si activista. Acum e la pensie si traieste din banii de pe urma muncii de la CAP. ""Doamna Lucia (fiica lui Petru Groza), cand trece, vine aici, ma striga, ma pupa, «Ce mai faci? Cine o mai facut rau statuii lui tata?», ca i-or taiat nasul la Revolutie"", adauga femeia. Ea traieste cu grija ca tinerii de la Deva, veniti acum cativa ani sa dea jos statuia, se vor intoarce.