S-au scris cateva pagini bune in Ziua despre Soros insusi, despre organizatia creata de el in Romania - Fundatia pentru o Societate Deschisa, despre implicarea in politica a miliardarului american. Am gasit numeroase greseli in cele spuse, am rezerve fata de unele interpretari si am in acest context datoria sa impartasesc cateva amintiri despre rolul lui Soros si al initiativelor sale in Romania.
O sa incep chiar cu descinderea lui Soros la Bucuresti. Stiu ca unul dintre contactele omului de afaceri american in Romania era Salat Levente, prorectorul de astazi al Universitatii Babes-Bolyai. Amintesc aceasta din scrupulozitate, caci oricum, prima intalnire cu George Soros pe care o cunosc direct a avut loc la inceputul anului 1990. Soros venise la Grupul pentru Dialog Social (GDS) ca sa-i ofere un milion de dolari. Urma ca GDS sa foloseasca banii pentru punerea in aplicare a planurilor Grupului de promovare a societatii civile. In aceasta chestiune, ideologia GDS corespundea perfect felului de a gandi a lui George Soros, importantei data de el societatii civile ca actor determinant al democratiei si valorilor liberale.
Am discutat propunerea finantatorului american intr-o sedinta a GDS furtunoasa. Obsedati atunci de dorinta de a da proba independentei noastre, nerealizand importanta resurselor pentru succesul ideilor, majoritatea dintre noi am votat contra ofertei. Majoritatea aceasta o fi cuprins multi naivi, intre care ma numaram, dar si persoane a caror cariera ulterioara spune multe despre subsolurile ante si post-decembriste. Contactul GDS cu George Soros a ramas Alin Teodorescu, atunci presedintele Consiliului de Administratie al GDS. El s-a oferit sa initieze infiintarea unei asociatii independente - viitoarea Asociatie "Fundatie Soros pentru o Societate Deschisa" pe care a condus-o. Ar fi de notat urmatorul amanunt. Fundatia a fost constituita ca persoana juridica romaneasca, deci aflata complet sub puterea membrilor fondatori, desi finantarea venea integral de la George Soros. Lui Soros i s-a explicat, cum am aflat ulterior, ca un strain nu poate infiinta o fundatie - ceea ce era fals.
Fundatia Soros a jucat la inceputul anilor '90 un rol central pentru stimularea si dezvoltarea initiativelor cu caracter civic. Era perioada in care cu putini bani puteai sa realizezi lucruri impozante. I s-a reprosat lui Soros de a fi sprijinit actiuni cu certa relevanta politica, precum sustinerea presei independente. Inaintea alegerilor din 1992, el a investit 500.000 de dolari pentru hartia necesara presei antiiliesciene, supusa unui boicot grosolan de catre FSN. Soros nu avea veleitati politice la Bucuresti. Dar oamenii care lucrau pentru fundatie - sau o ajutau - gaseau firesc ca, in numele democratiei, sa finanteze Romania libera, nu Dimineata si nici Romania Mare.
Repet, meritele Fundatiei Soros la inceputul anilor '90 au fost considerabile. Ceea ce nu inseamna ca totul arata cum ar fi fost de dorit. Exista cu siguranta putina transparenta cu privire la utilizarea fondurilor, comparativ cu situatia actuala, cand rapoartele anuale sunt accesibile celor interesati. Comentariile privind folosirea fondurilor au facut ca unele organizatii respectabile sa nu aplice niciodata la fundatie pana la sfarsitul anilor '90. Aceleasi vorbe au determinat miliardarul american sa ceara la un moment dat schimbarea statutului Fundatiei pe care o finanta cu zeci de milioane de dolari anual. Culmea, membrii Fundatiei s-au lasat greu convinsi sa renunte la instrumentul pe care-l aveau in mana.
Mai stiu ca venirea la conducerea FSD a lui Renate Weber, in 1997, a dus la revizuirea la sange a procedurilor financiare si transformarea ei intr-o organizatie cu activitati usor de urmarit. Incepand cu sfarsitul anilor '90 si consolidarea democratiei in Romania, Soros a hotarat reducerea finantarii pentru a-si trimite banii in regiuni unde democratia de abia mijea. Fundatiile din tarile Europei Centrale au fost de altfel inchise in momentul intrarii acestora in UE. Aceeasi urma sa fie si soarta fundatiei din Romania. Conducerea FSD a avut insa o idee geniala, de a transforma diferitele sale programe in organizatii de sine statatoare - asa numitul sistem SON -, finantate pentru o perioada limitata de catre FSD. Cu trecerea anilor, resursele obtinute de la alti finantatori interni si internationali urmau sa le asigure supravietuirea. Ceea ce s-a intamplat, iar din 2006 organizatiile SON au rupt orice legatura cu Soros.
Iata cateva date, minore fata de cate ar fi de povestit. S-a scris ca in activitatea Fundatiei Soros au existat si subsoluri obscure. Acestea au reflectat contributia autohtona, in nici un caz motivatia finantatorului sau principiile pentru a caror promovare fundatia s-a constituit.