Acum vreo doua luni, Regia de Transport Bucuresti (RATB) a anuntat cu mare pompa ca a achizitionat niste ""autobuze de lux"" Mercedes Benz, care costa in jur de 100.000 de euro bucata. Nu stiam ca in pachetul de servicii al minunilor respective intra si o repriza de sauna.
Am luat autobuzul 131 de la capat, din Piata Romana, in jurul orei 13:00. Eram utilat cu un termometru de camera. La Perla, arata sec 46 de grade. Curgeau apele de pe mine ca si de pe doamna cu multe plase, de langa mine, care mirosea puternic a parfum de trandafiri. La fel si de pe domnul din spate, de pe al carui esofag venea un puternic damf de usturoi. Cel mai nefericit parea un ins echipat cu sacou, cravata si diplomat, dupa toate probabilitatile amploaiat ministerial. Pe scaunul pe care statea se formase un mic lac de acumulare, iar el era semilesinat.
URCA AERUL CONDITIONAT. Pana la Televiziune am simtit ca mor. Termometrul arata 47 de grade, iar combinatia de mirosuri imi producea o greata teribila. Singurele surse de aer erau niste gemulete mici, care abia puteau fi intredeschise. La Televiziune a coborat doamna cu plase care mirosea a cocktail de trandafiri cu transpiratie si a urcat aerul conditionat. Adica, o tanti cu palarie si ochelari, care agita un evantai oarecum si in directia mea. Ii multumesc eroinei necunoscute care m-a ajutat sa supravietuiesc.
AM RAMAS ""IN ABURI"". Am ajuns si la Casa Presei. Nu
m-am putut abtine si am zbierat inspre sofer, care deschisese usa: ""De ce nu dai, doma€™le, drumua€™ la aer?!"". Acesta, amabil, a racnit inainte sa inchida usa: ""N-are masina! Ce te stropsesti la mine?!"". Ajuns la redactie, am cugetat profund si am ajuns la doua concluzii: ori RATB-ul a dat o caruta de bani pe niste masini fara facilitati, ori pur si simplu se face economie de motorina si soferii au ordin sa nu dea drumul la aer. Am sunat pana la inchiderea editiei sa cer lamuriri de la domnul Vladareanu, purtatorul de cuvant al RATB. Acesta nu a raspuns nici pe fix, nici pe mobil. Probabil i se facuse rau in autobuz in timp ce mergea la munca. (Toma Roman Jr)