La Arad se fabrica 200 de papusi pe zi. Jucariile ies din cuptor pe banda rulanta si pleaca spre copiii din intreaga lume. Lunar, peste 5.000 de romani cumpara produsele fabricii Aradeanca.

In primii ani de viata, toti ne-am trecut prin brate cate o papusa. Mai frumoasa sau mai urata, ea ne-a fost draga. Unii le mai pastreaza si acum ca pe adevarate obiecte de arta.
In clipa de fata, locul unde se nasc multe dintre papusile romanilor de acum este la Arad. Fabrica este una micuta, iar muncitorii se stiu intre ei ca locatarii de pe aceeasi scara de bloc. Coridoarele sunt inundate de un miros intepator, care vine de la stiva de lazi gata de livrare. Intr-un atelier, pe dreapta, o femeie cu sortul ca un penel ridica privirea numai cat sa se convinga ca nu patam cu degete profane sapca rosie, abia pictata a lui Mutulica, apoi continua sa vrajeasca o unda de roseata in obrajii lui Somnorila, palizi si intinsi de oboseala.
Pe o masa, langa geam, sapte pitici cu ochi mari, albastri sunt ciorchine in jurul Albei-ca-Zapada. Colorati viu, cu barba alba si burtoi gata sa plesneasca, sunt cele mai noi produse ale fabricii. De fapt, sunt mai mult decat pitici: sunt colaci de salvare, care tin la suprafata Aradeanca. Fara ei, fabrica ar fi pe butuci. Papusile nu se prea vand, nici macar de Ziua Copilului, asa ca piticii duc greul.

Fabricarea piticilor a inceput acum doi ani, iar acum ies din cuptor parca ar fi pe banda rulanta: 200 pe zi. Intai s-au facut cinci feluri, apoi alte doua si Alba-ca-Zapada. Cand ies din cuptor, cu funduletul fumegand de dogoare, sunt racoriti cu aer comprimat, apoi sortati in lazi si asamblati.

COLECTIE. Herghelia de pitici de la Aradeanca