In Rusia, un presedinte decis sa tina toata puterea sub controlul sau strict si-a subordonat intreaga mass-media. In America, presedintele incearca sa isi apere strategiile de ochii cetatenilor invocand legile spionajului si interesul suprem al patriei.

Ziare inchise, posturi de televiziune cenzurate, jurnalisti ucisi. Asa arata peisajul mediatic din Rusia, tara care tocmai a gazduit al 59-lea Congres Mondial al presei, unde o parte insemnata a discutiilor a vizat libertatea presei.
UNUL CATE UNUL. Controlul asupra a tot ce se scrie si se transmite in Rusia a fost, pentru Vladimir Putin, unul dintre principalele scopuri ale mandatului sau prezidential. Din 2000, cand a venit la putere, si pana azi, li-derul ajuns presedinte cu ajutorul unei strategii mediatice precise si-a atins tinta, comenteaza Agentia France Presse. Sfarsitul mass-media critice la adresa Kremlinului s-a consumat in 2001, cand postul de televiziune NTV, considerat cel mai profesionist si critic, a ajuns la mana celui mai puternic om din Rusia. Au urmat posturile de televiziune TV6 si TVS, cotidienele Segodnia si Novye Izvestia, saptamanalul Itogui. Toate aceste voci care indrazneau sa puna sub semnul intrebarii legitimitatea unor decizii ale puterii au fost eliminate, intr-un fel sau altul, din peisajul mediatic rusesc, fie prin inchiderea pravaliilor, fie prin schimbarea totala a conducerii, finantarii si, implicit, a orientarii. Implicarea in presa scrisa a gigantului Gazprom a intarit rolul statului asupra a ceea ce se scrie si se citeste in Rusia. Miza cea mai importanta a bataliei dintre Kremlin si jurnalisti ramane totusi televiziunea. ""Putin a venit la putere datorita televiziunii si nu suporta sa-si auda vreo critica pe vreun post, vrea sa detina controlul total"", a declarat, pentru AFP, politologul Andrei Piontkovski.
Razboiul din Cecenia si luarea de ostatici de la Beslan sunt doar doua exemple de evenimente care nu pot fi tratate altfel decat se decide de la Kremlin.
SI PESTE OCEAN. Daca in Rusia, mersul ziarelor, al televiziunilor si radiourilor este condus cu un pumn de fier direct din palatul prezidential, asta nu inseamna ca scenariul este aplicabil doar statelor care inca au probleme cu definirea si intelegerea democratiei. Nici in SUA, tara unde fiecare este liber sa spuna ceea ce crede de cuviinta, sub protectia Constitutiei, viitorul presei nu suna tocmai bine. Ceea ce in Rusia se face prin intimidare se pregateste si peste Ocean, cu aportul indispensabil al laboratoarelor de fabricat legi sau de aplicat legi deja existente dupa calapodul dorit de autoritati.
Daca administratiile anterioare s-au concentrat pe pedepsirea oficialilor care le furnizau ziaristilor informatii clasificate si pe munca de convingere dusa cu reporterii pentru a-i face sa isi divulge sursele, Administratia Bush planuieste o strategie noua: condamnarea penala, in baza legilor privind spionajul, a jurnalistilor care dau publicitatii informatii pe care statul le vrea cat mai ferite de ochii si de urechile americanilor de rand.
PRESIUNI INTENSE. ""Administratia Bush face asupra presei presiuni fara precedent"", se arata intr-o analiza a cotidianului International Herald Tribune. In doar un an, un reporter de la New York Times a fost trimis la racoare pentru ca nu si-a dezvaluit sursa sus-pusa care i-a furnizat informatii pentru ancheta sa jurnalistica, iar jurnalistii si procurorii federali sunt mai la cutite ca niciodata. Experti legali citati de IHT apreciaza ca legile aplicate in prezent pot fi interpretate in asa fel, incat echilibrul dintre presa si putere sa fie dat peste cap. Asta, pentru ca actuala putere ar face orice pentru a se asigura ca majoritatea secretelor sale raman... secrete. Chipurile, divulgarea lor va fi un serviciu gratuit facut de jurnalisti ""dusmanilor tarii"". Prin urmare, astfel de ""servicii"" trebuie pedepsite asa cum se cuvine.