Nu statului militienesc!

Societatea civila isi desfiinteaza fosta favorita. Fundatia pentru o Societate Deschisa, Transparency International Romania si Centrul de Resurse Juridice au remis ieri un comunicat de presa extrem de dur in privinta carentelor majore ale proiectului de lege referitor la Agentia Nationala de Integritate, elaborat de Ministerul Justitiei condus de Monica Macovei.

Renate Weber, Victor Alistar si Georgiana Iorgulescu, reprezentanti ai formatiunilor civice anterior nominalizate, considera ca propunerea de act normativ sustinuta de Monica Macovei, prin care se reglementeaza domeniile sensibile ale transparentei si se infiinteaza Agentia Nationala de Integritate (ANI), merita o analiza aprofundata si trebuie dezbatuta public.
CONSECINTE GRAVE. Adoptarea de Guvern a propunerii legislative in forma prezentata ar avea, considera semnatarii documentului, consecinte grave atat in ceea ce priveste respectarea drepturilor omului, cat si in eficienta luptei impotriva coruptiei. Proiectul este considerat un regres fata de cel adoptat inca din 2004 de Camera Deputatilor si care se afla de mai bine de un an in Senat, mai ales din perspectiva continutului sau. In proiectul sustinut de Monica Macovei, ""conflictele de interese sunt ca si anulate in sfera sanctionarii administrative, pentru ca se face trimitere la incriminarea penala, care este generala, si numai daca Parchetul va dispune neinceperea urmaririi penale ANI va relua cercetarea administrativa pentru restul formelor de conflict de interese, fiind neclar in ce anume va consta acest rest"". Alta observatie vizeaza faptul ca ""multe texte contin concepte nedefinite sau formulari vagi, ceea ce face ca proiectul sa fie in contradictie cu solicitarile si intreaga jurisprudenta CEDO, conform careia legea trebuie sa fie clara si predictibila"". De exemplu, in ceea ce-i priveste pe magistrati, sunt incriminate ""legaturile de stransa afectiune"" sau ""legaturile de puternica afectiune"", fara sa se precizeze care este instrumentul de evaluare a acestei stari de drept, cu consecinte foarte grave asupra carierei judecatorilor, se arata in documentul citat.
HENT LA CONSTITUTIE. Grava este, de asemenea, sanctionarea faptei de a ""nu justifica in mod rezonabil"" diferenta dintre bunurile detinute si cele care puteau fi dobandite din venituri legal realizate, fara insa a fi precizate criteriile dupa care se va aprecia ""rezonabilitatea"" justificarii. In aceeasi categorie, a formularilor vagi si care vor putea fi interpretate abuziv, se incadreaza si prevederile referitoare la ""cheltuielile familiei in functie de standardul de viata"", fara nici o mentiune privind criteriile de apreciere a standardului de viata. Controlul averilor se fondeaza pe notiunea de ""nejustificat"", atentioneaza semnatarii comunicatului, fara ca termenul sa fie explicat, ceea ce ar fi absolut necesar in conditiile in care art. 44 (8) din Constitutie instituie prezumtia dobandirii licite (""Caracterul licit al dobandirii se prezuma""). Mai mult, proiectul elaborat de Ministerul Justitiei da ANI competenta de emitere a deciziei privind incompatibilitatea presedintelui ca procedura de sesizare a Parlamentului pentru aplicarea unei sanctiuni disciplinare.
Pentru magistrati (si numai pentru ei), propunerea prevede ca, in cazul indepartarii din Magistratura pe motive de incompatibilitate, acestia au interdictie de a exercita orice functii de specialitate juridica timp de trei ani. Acest fapt ""reprezinta o grava incalcare a drepturilor omului, magistratii fiind pusi in situatia de a face, eventual, munci necalificate"".
LIPSA DE APARARE. Organismele societatii civile mai semnaleaza existenta mai multor prevederi care ""constituie grave incalcari ale dreptului la aparare al persoanei"". Astfel, in loc sa se prevada ""obligatia"" inspectorului ANI de a aduce la cunostinta persoanei controlate actele dosarului si ""dreptul"" acesteia de a fi asistata de avocat, cu sanctionarea aceluia care nu respecta aceasta obligatie, proiectul precizeaza doar posibilitatea de a lua cunostinta de dosarul intocmit si asistenta avocatiala. Si mai grav este ca actele intocmite in cursul cercetarii prealabile (deci inaintea declansarii controlului) pot constitui mijloace de proba. Asta pe fondul faptului ca pe parcursul cercetarii prealabile persoana nu are posibilitatea de a se apara, nefiind nici macar citata. In plus, persoana care ataca in tribunal decizia ANI si care este nemultumita de hotararea instantei de fond nu are, practic, posibilitatea de a face un recurs motivat, pentru ca termenul de redactare a hotararii (cinci zile) coincide cu cel al declararii recursului.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe