In competitia de presa din Romania, exclusivitatea unei gazete da nastere reprosurilor, amenzilor sau preavizelor de concediere in alte redactii. E oarecum firesc.

Intr-o economie de piata, succesul concurentului e un esec usturator, e cea mai evidenta dovada a propriei incapacitati profesionale. Marcata uneori de orgolii ieftine ale autorilor, presa scrisa cade cel mai usor in capcana rafuielilor personale. Frustrarea naste nervi, iar nervii se manifesta in scris prin atacuri fara noima. In 15 ani de presa, sute de articole aberante s-au nascut din angoasa incompetentei. Jurnalistii au intrat in malaxorul cu balega al frustrarii, alimentat de unii pretinsi colegi de breasla. Ion Cristoiu a fost agent PSD, tradator de tara sau complotist cu editorialul, atacat chiar de cotidianul pe care l-a creat, Cristian Tudor Popescu e nebun patentat, amator de cadavre politice, Octavian Paler un pesimist obsedat, plin de ura si venin. Sorin Rosca Stanescu face jocuri si e milionar in dolari, Liviu Mihaiu este un spalator de bani, subsemnatul - agent al serviciilor, Robert Turcescu este inchizitorial si prea tanar, Andrei Gheorghe e ingamfat, Marius Tuca e prea binevoitor cu invitatii, Mircea Dinescu e suspect de bogat sau agent KGB. Apoi vin stampilele pentru ziare. Evenimentul zilei este ""cotidian proprezidential"", ""bulina portocalie"" sau agentura germana, Libertatea e ziar cu femei goale, Jurnalul National face jocurile lui Voiculescu, 7 plus e PSD-ist, dar anti-Geoana, Gandul este ba cu Vantu, ba cu Sarbu, Adevarul e un fost ziar comunist, ZIUA e santajist, Academia Catavencu a luat bani de la Patriciu. Si lista poate continua. Citind zilnic toate aceste rafuieli intre ziare si ziaristi, constati cu tristete imaturitatea si balcanismul ce domina zone bune din mass-media romaneasca. Respectul pentru valoare si propria opinie sunt inlocuite cu logica anilor a€™50: ""Ai surse, esti agent!"". Si mai gretos e atunci cand descoperi atitudini de saptamanal extremist in cotidiene cu pretentii. Presa, cea de-a patra putere in stat, apreciata de public pentru spiritul combativ si efortul constant de cautare a adevarului, este macinata din interior de reactii viscerale. Latura este ridicata la rang de virtute, jignirea devine prilej de satisfactie pentru prosti. Genul acesta de a scrie si a cataloga ziaristi sau gazete poate fi numit oricum, numai jurnalism nu. E din ce in ce mai evidenta prapastia intre jurnalist si semnatar de articole. Incompetenta produce mutanti de presa. (Radu Tudor)