17 ani le-a luat bulgarilor pentru a incepe dezbaterea publica referitoare la deschiderea dosarelor fostelor servicii secrete si, ca orice inceput, solutiile oferite variaza de la utopic la nerealizabil.

Deschiderea pentru publicul larg a dosarelor fostelor servicii secrete bulgare, la 17 ani de la inlaturarea comunismului, intampina, asa cum era de asteptat, impotrivire, pe de-o parte, si incurajare, pe de alta. Nu putine sunt vocile care spun ca o deconspirare a arhivelor poate demonstra legaturile dintre sefii politiei politice si mafia actuala. Tot mai vehemente sunt insa opiniile celor care cred ca acest capitol din istoria Bulgariei ar trebui inchis odata pentru totdeauna, chiar inainte de a fi deschis.
SCANTEIA. Dezbaterea a fost relansata dupa ce Ministerul de Interne a anuntat ca doi cunoscuti jurnalisti au colaborat cu serviciile de securitate comuniste, acuzatii contestate de ziaristi. Discutiile generate pe marginea acestui subiect se concentreaza atat pe legalitatea deschiderii arhivelor fostei politii politice, cat si pe necesitatea acestui gest.
Presedintele Gheorghi Parvanov nu s-a sfiit sa declare ca Bulgaria are treburi mai presante ""la ordinea zilei"", precum incerta aderare la UE, si nu are timp de pierdut cu ""aceasta dezbatere inutila"". Si premierul Serghei Stanisev are o solutie radicala de a rezolva pentru totdeauna dilema lustratiei: incinerarea dosarelor, asa cum au procedat Grecia si Spania. Legatura intre UE si arhivele fostelor servicii secrete, desi ignorata de presedintele si de premierul Bulgariei, este foarte limpede pentru cercetatori. Un fost responsabil al comisiei pentru deschiderea arhivelor, care a functionat temporar in perioada 2000-2002, crede ca explicatia originilor criminalitatii organizate, pe care Sofia trebuie sa o combata pentru a intra in UE, ""se afla in arhivele nedeschise"".
Primarul Sofiei, Boiko Borisov, a cerut publicarea dosarelor pe internet, in timp ce partidul conservator Democratii pentru o Bulgarie Puternica, aflat in opozitie, a propus o lege in acest sens.
Nu ar mai fi prea mult de publicat insa, de vreme ce dosarele a 46% dintre colaboratori, a 30% dintre persoanele supravegheate si a 91% dintre cei care au cedat politiei cladiri pentru a-si desfasura activitatea au fost distruse in ianuarie 1990, la scurt timp dupa inlaturarea de la putere a dictatorului comunist Todor Jivkov.

CAZURI