Romanul care a vazut cerul la el acasa

La 14 mai 1981, inghesuiti intr-o cabina mai mica decat partea din fata a unui automobil, doi astronauti, un rus si un roman, plecau
de la cosmodromul Baikonur spre statia orbitala Salyut 7.

Toata lumea vrea sa stie cum se vede Romania din spatiu. Toata lumea e curioasa sa afle daca a avut emotii. Toti vor sa stie cum s-a simtit in cosmos. Au fost numai sapte zile dintr-un total de 54 de ani. Viata lui nu se rezuma numai la experienta de cosmonaut. Ar vrea sa poarte intr-o buna zi o discutie in care jurnalistii sa nu-l intrebe nimic despre astronautul Dumitru Dorin Prunariu. Ghinion, nu am fost noi aceia.
SUS-JOS. Are o distinctie aparte. O sobrietate care insa nu poate camufla jovialitatea. Desi au trecut 25 de ani, zambetul il tradeaza inca pe tanarul sarmant care, cu siguranta, a rupt la vremea aceea, la inceputul ultimului deceniu de comunism, inimile multor romance. Sambata dimineata a fost la Pucioasa. Aeroclubul de acolo are un muzeu aviatic ce-i poarta numele. Inimosul Titi Diaconescu, instructorul clubului de aeromodele, a tinut sa fie cel dintai care omagiaza trecerea unui sfert de veac de la zborul in cosmos al primului roman. Un privilegiat al destinului? Nu tocmai...
Dupa ce a vazut de sus, din ceruri, cat de marunte sunt lucrurile pe pamant, intors din odiseea spatiala, a dat piept cu meschinariile lumesti.
""M-am tot gandit ce anume facea diferenta intre mine si Nadia. Am inteles in timp ca Nadia castigase gloria in Occident cu forte exclusiv romanesti si era un bun instrument in mana propagandei comuniste. Eu, in schimb, desi eram reprezentantul Romaniei, ma afirmasem ca rezultat al unei cooperari internationale si reusisem performante cu ajutorul tehnologiei unei tari cu care nu aveam chiar cele mai bune relatii.""
ACASA. Inainte de plecarea in spatiu, Uniunea Sovietica si Romania convenisera sa le ofere celor doi distinctiile supreme nationale. Daca liderul de atunci de la Kremlin, Leonid Brejnev, nu a ezitat sa o faca, la Bucuresti, Elena Ceausescu a dat frau liber orgoliilor. Pentru tovarasa de la Cabinetul 2, distinctia suprema era menita a-i rasplati numai pe ei, pe cei doi Ceausesti. Asa ca, daca la Moscova, Prunariu si colegul sau rus, Leonid Popov, fusesera deja recompensati cu onorurile pregatite, la Bucuresti a fost nevoie de o intreaga tevatura, dusa pana la presiuni diplomatice, pentru respectarea cuvantului dat.
A trecut peste sicanele acestea. Oricum, nu erau decat primele dintr-un sir mai lung. Nu putea fi marginalizat intru totul; dar unii s-au straduit sa-i minimalizeze. Nu realiza la vremea aceea dimensiunea mediatica a faptei sale. Era un adolescent intarziat care realizase un vis. Un vis pe care, de fapt, nici nu a indraznit vreodata sa-l viseze. Ii era suficient ca devenise eroul celor dragi lui. Sotia, in primul rand. Vorbeste despre doamna Prunariu ca si cum ea ar fi ""femeia din spatele barbatului"". S-ar putea chiar sa fie.
S-ar putea, pur si simplu, sa fie vorba despre dragoste. ""Credeam ca stiu sah si am acceptat propunerea sotiei mele de a juca impotriva ei. Dar ma batea si, mai mult, dupa fiecare partida imi explica ce greseli am facut. Are o memorie fantastica si stie foarte multa teorie. Mai jucam si astazi. Acum incheiem remiza de fiecare data."" Din cand in cand lasa sahul si joaca table. ""Cine pierde spala vasele!""

TANDRETE. Arina nu cunoaste inca performantele
bunicului. Dar il iubeste

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe